Când digital înseamnă în varianta ANAF dosar cu șină

S-a făcut È™i se face mare caz pe digitalizarea ANAF, pe specialiÈ™tii care chipurile abia aÈ™teaptă să ne ajute să ne fie mai bine. Să mori de râs È™i nu alta.

Ca reacÈ›ie la articolul De la e-factură la e-făkut cu ură am primit, de la o persoană implicată de ani de zile în fenomentul economic, răspunsul de mai jos primit la rândul ei de la ANAF.

Persoana a încercat să facă o înscriere electronică în măreÈ›ul SpaÈ›iu Privat Virtual care, conform ANAF, ne scuteÈ™te de birocraÈ›ie, de mers la ghiÈ™eu etc, etc, etc. Acum stai È™i te intrebi cum este ceva digital dacă tu îÈ›i muÈ›i persoana la un ghiÈ™eu unde o figură acră È™i obosită îÈ›i verifică documentele, la care ANAF oricum ar avea acces dacă ar face un mic efort, È™i care apoi îÈ›i va da acces la spaÈ›iul virtual. Acum să înÈ›elegem că folosindu-È™i degetele la manipularea documentelor cerute, acea persoană, de la ghiÈ™eu, face o muncă digitală?

Oare ce se ascunde în spatele unei astfel de abordări din partea instituÈ›iei? Oare nu este vorba de imposibilitatea concrectă a procesării datelor, de multitudinea de erori semnalate de utilizatori, de instabilitatea sistemului? Oare să fie vorba de aceste adevăruri sau de continua îmbunătățire a sitemului cum aruncă praf în ochii neÈ™tiutorilor cei din conducere?

Apoi vine întrebarea mea firească de cum vrea ANAF să susÈ›ină e-factura? Cine asigură siguranÈ›a datelor din facturi dacă la un lucru simplu precum o depunere de documente dă rateuri? A ... am uitat să vă spun că răspunsul trimis de ANAF a fost primit pe email! Chiar că digitalizare!