WWF și Google pun Delta Dunării pe harta digitală a lumii
WWF România își unește forțele cu Google pentru a pune Delta Dunării pe harta digitala a lumii, pe care o cutreiera peste un miliard de oameni zilnic. Procesul de captare a imaginilor de tip Street View a început acum o lună de zile, echipa WWF navigând brațele Sulina și Sfântu Gheorghe, iar imaginile vor fi disponibile online în toamnă pe Google Maps, după ce vor fi procesate de specialiștii Google.
#Connect2DanubeDelta: De ce este importantă Delta Dunării?
Delta Dunării, sit UNESCO protejat la nivel internațional, adăpostește peste 5000 de specii de animale și plante, peste 300 de specii de păsări, adică 85% dintre speciile de păsări din România, majoritatea strict protejate, cea mai mare colonie de pelicani și cea mai întinsă zonă compactă de stufăriș din Europa. De asemenea, Delta este cunoscută pentru dinozaurii subacvatici, sturionii, cei mai mari pești de apă dulce din lume. În perioada Comunismului însă, biodiversitatea zonei a scăzut din cauza extinderii terenurilor agricole, a fermelor piscicole și a exploatării excesive a stufului.
Biodiversitatea sau conexiunea dintre toate elementele naturale
Trăim într-o lume a tehnologiei, o lume a conexiunilor și hashtagurilor, dar, în același timp, când vine vorba de mediul înconjurător, este greu să înțelegem de ce contează natura pentru noi, zi de zi.
Delta Dunării este un hotspot de biodiversitate, un termen complicat la prima vedere, dar familiar, când este analizat mai atent. Născut din sintagma „diversitate biologică", termenul se referă la varietatea vieții pe Pământ, în toate formele ei și cu toate interacțiunile sale. Varietate genetică, nenumărate specii, comunități, ecosisteme – ca Delta Dunării – unde viața interferează cu mediul fizic. Aceste numeroase interacțiuni au făcut Pământul prielnic vieții omenești. Tot ce vedem în jurul nostru, de la păduri, delte, râuri, toate ecosistemele care ne oferă resurse pentru traiul nostru, toate acestea înseamnă, de fapt, biodiversitate. Faptul că avem aer respirabil și apă potabilă, hrană și spații de recreere, se datorează biodiversității.
Un hashtag menit să schimbe trendul: #ProtectWater
Cea mai mare amenințare înregistrată la adresa biodiversității provine din impactul combinat al pierderii și degradării habitatelor, ca urmare a activității umane – nu degeaba perioada actuală este numită de cercetători Antropocen.
Dacă trendul actual continuă, până în 2020 populațiile speciilor sălbatice de vertebrate ar putea ajunge la un declin de 67%, comparativ cu anul 1970, ca urmare a activităților umane[1]. În plus, cel mai mult suferă populațiile speciilor de apă dulce, declinul fiind în acest caz de 81%, mai mult decât dublă față de speciile terestre și marine. Odată cu biodiversitatea, cu ecosistemele de apă dulce, pierdem de fapt și serviciile esenţiale de mediu: protecția împotriva inundațiilor, apă potabilă, lemn, biomasă, oportunități de turism și recreere, pește și alte surse de hrană.
Dar fiecare putem și să protejăm natura, prin gesturi simple. Înseamnă să alegem produse locale și de sezon, să susținem produsele sustenabile, dezvoltate de localnici. Când călătorim, să fim turiști responsabili care nu iau cu ei decât poze ca amintire și care nu deranjează speciile sălbatice. Poate cel mai important, înseamnă să ne informăm și să acționăm când vedem că legile care proejează natura, ca Directiva Cadru Apă și Directiva Habitate, sunt în pericol. Doar împreună și prin gesturi repetate zi de zi putem proteja natura.
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu