Trei tezaure descoperite în cetatea Dinogeția

     Cetatea Dinogeția. Sursa foto: Gh.Ștefan, I.Barnea, Maria Comșa, Eugen Comșa - Dinogeția

Aflată în centrul marelui arc pe care Dunărea îl descrie, pe popina Bisericuța din satul Garvăn, comuna Jijila din județul Tulcea, cetatea Dinogeția este o construcție romano-bizantină a cărui viață a cunoscut maxima dezvoltare în secolul XI. Platoul pe care este construită cetatea a fost locuit încă din epoca fierului așa cum atestă numeroasele descoperiri arheologice.

Interesant este că în timpul săpăturilor efectuate inițial în 1939 și apoi reluate între 1951-1962 s-au descoperit trei tezaure, toate aflate în partea fortificată a aşezării (castru) şi îngropate la date diferite, foarte probabil sub ameninţarea unui pericol iminent.

Primul tezaur, descoperit în 1939, conţinea 106 monede de aur, dintre care 103 cu efigia lui Vasile al II-lea şi a fratelui său Constantin al VIII-lea, una aparţinând anilor de domnie a lui Constantin al VIII-lea (1025 -1028), alta lui Roman al III-lea Argyros (1028-1034), ultima lui Constantin al IX-lea Monomachul (1042 -1055). Îngroparea acestui tezaur trebuie pusă pe seama cunoscutelor lupte cu pecenegii, care, trecând Dunărea în număr considerabil, ca răspuns la refuzul împăratului de a da satisfacţie căpeteniei lor legitime Tyrak împotriva lui Kegen, atacară thema Paristrion (Paradunavon).

Cel de-al doilea tezaur s-a descoperit în 1954, în atelierul unui bogat ţesător. Tezaurul conţine atât bijuterii (două brăţări de argint, cercei în argint aurit, un inel de aur şi două de argint), obiecte diverse (fusaiole de ardezie şi un cuţitaş de fier), cît şi şapte monede de aur de tipul Vasile al II-Iea - Constantin al VIII-lea şi patru de argint: una de la Teodora (1055-1056) şi trei de la Isaac I Comnenul (1057 -1059). Ascunderea acestui tezaur trebuie de asemenea legată de vreun atac al pecenegilor care au trecut Dunărea cîţiva ani mai târziu.

  sursa foto: Muzeul de Istorie al României

Cea mai cunoscută piesă este o cruce decorată cu filigran, cu granule din aur, opale şi safire şi poartă în relief imaginea lui Isus Hristos răstignit. Produsă într-un atelier constantinopolitan sau alt important centru balcanic al Bizanţului în secolul al XI-lea, a aparţinut probabil unui demnitar bisericesc.

Cel de-al treilea tezaur s-a descoperit în 1958. El cuprindea 15 monede de aur, din care şase de la Roman al IV-iea Diogene (1067-1071) şi nouă de la Mihail al VII-lea Ducas (1071 -1078). Este posibil ca ascunderea acestui din urmă tezaur să fi avut legătură cu revolta oraşelor mari de la Dunăre.

Tezaurele sunt expuse la Muzeul Național de Istorie al României.

Surse:
Gh.Ștefan, I.Barnea, Maria Comșa, Eugen Comșa - Dinogeția, editura Academiei, București 1967
Muzeul Național de Istorie al României