Delta Dunarii: 10 motive pentru care merita sa o conservam

Despre Delta Dunarii s-au scris mii de pagini, s-au produs kilometri de pelicula si s-au publicat zeci de albume cu fotografii. Paradis aproape pierdut, paradis imobiliar, paradis pentru pasari, oaza pentru iubitorii de animale, mina de aur pentru braconieri - de-a lungul anilor, delta s-a ales cu diferite pseudonime. Anul acesta, de Ziua Internationala a Zonelor Umede am ales sa amintim 10 lucruri simple despre delta, pe care invazia actuala de informatie le-a acoperit. 

De ce ne intereseaza zonele umede?

Delta Dunarii este rezultatul unei relatii de 13.000 de ani dintre fluviul Dunarea si Marea Neagra. Pe de o parte fluviul transporta anual 30 de milioane de tone de sedimente, din care 1,5 milioane de tone ajung sa se depuna în Delta, fiind esentiale pentru viata numeroaselor specii de aici. De cealalta parte, Marea Neagra, prin intermediul valurilor si curentilor, permite extinderea deltei sau erodeaza malurile.

Ca regula generala, zonele umede sunt vitale pentru oameni, pentru ca refac rezervele de apa, protejeaza asezarile umane de excesul de apa cauzat de inundatii sau furtuni, filtreaza apa, sunt mediu propice pentru înmultirea pestilor si pot contribui la dezvoltarea economiei locale, datorita numeroaselor optiuni oferite pentru realizarea ecoturismului. Nu în ultimul rând, zonele umede sunt cea mai buna casa pentru mii de specii de tot felul.

De ce e unica Delta Dunarii?

- Este singura delta din lume declarata, înca din anul 1991, Rezervatie a Biosferei, în cadrul Programului UNESCO „Omul si Biosfera”. 
- Este a treia ca marime din Europa si pe locul 22 la nivel mondial, având o suprafata de 5800 km², adica 2,5% din suprafata României.
- În delta întâlnim aproape toate pasarile existente la noi în tara si cea mai mare colonie, protejata, de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, peste 2.500 perechi.
- Tot in delta gasim cea mai întinsa zona compacta de stufaris de pe continent (1750 km²).
si singurele paduri de nisip din România, padurea Letea si padurea Caraorman, cu liane de pâna la 25 de metri.
- 30 de tipuri de ecosisteme, peste 7400 de specii de plante si animale (60% din populatia mondiala de cormoran mic si 50% din cea de gâsca cu gât rosu).
- Pe lânga o multime de plante protejate, chiar pe luciul apei întâlnim doua plante carnivore: otratelul de balta (Ulticularia Vulgaris) si aldrovada (Aldrovanda vesiculosa).
- În apele Dunarii si ale Deltei întâlnim cel mai mare peste de apa dulce din lume - morunul (Huso huso), de altfel în România si Bulgaria fiind singurele populatii viabile de sturioni salbatici din Europa. Specie contemporana cu dinozaurii, morunul poate trai pâna la 100 de ani si poate depasi ca marime un autobuz. Dar, la fel ca si ceilalti patru sturioni pe care îi mai întâlnim la noi - pastruga, viza, nisetrul si cega, toate specii protejate - acest peste este pe cale de disparitie.
- De putin timp, din 2010, castorul si-a refacut aparitia pe canalele deltei. Simpaticul animal joaca un rol important în atenuarea efectelor inundatiilor, mentinerea legaturii între canalele principale si lacuri, gârle, japse din interior.
- Delta Dunarii este cea mai mare suprafata reconstruita ecologic din Europa, 15.025 ha de teren agricol si piscicol fiind renaturate prin reconstructie ecologica, din anii ’90 si pâna azi.
- De peste 10 ani, WWF lucreaza în Delta si în lungul Dunarii. Comunitatea din Mahmudia, de pilda, va beneficia de avantajele renaturarii a peste 900 ha de teren agricol neproductiv: pestele va deveni mai accesibil, efectele secetei vor fi mai mici, rezervele de apa freatica mai mari, solurile mai fertile. In cadrul initiativei Rewilding Europe, WWF propune antreprenoriatul pentru natura ca o alta sansa de dezvoltare durabila a comunitatilor.

WWF