A intrat in vigoare Noul Cod de procedură civilă
De AmosNews
Noul Cod de procedură civilă (Cpc) a intrat în vigoare astăzi, 15 februarie 2013. Acesta are rolul de a simplificara procedurile şi să reducă costurile proceselor pentru justiţiabili şi pentru stat.
Tot pe 15 februarie a.c. intră în vigoare Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti adoptată de Parlament la 29 ianuarie a.c., precum şi cea de punere în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, (Legea nr 76/2012).
Ministrul justiţiei, Mona Pivniceru, a anunţat că dispoziţiile Codului de procedură civilă şi Legea privind degrevarea instanţelor vor intra în vigoare la data de 15 februarie, în urma adoptării de către Guvern a OUG 4/2013, care a stabilit noul termen de aplicare a noului cod.
Noul cod consacră o serie de instituţii noi, precum procedura privind cererile de valoare redusă, procedura de filtrare a recursurilor, contestaţia privind tergiversarea procesului sau sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Noul cod încurajează părţile să recurgă la mediere, introduce sau modifică unele reguli privind: comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, regimul juridic al excepţiei de necompetenţă, soluţiile pe care le pot pronunţa instanţele învestite cu soluţionarea căilor de atac, recursul în interesul legii, procedura de executare silită etc.
Se doreşte resistematizarea etapelor procesului civil, revizuirea dispoziţiilor referitoare la căile de atac şi reformarea substanţială a materiei executării silite în scopul asigurării premiselor executării prompte şi efective a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori recunoscute de lege.
Actul normativ reglementează procedura punerii sub interdicţie, divorţul, procedura de declarare a morţii şi ordonanţa de plată, precum şi unele proceduri de mare importanţă practică, cum este procedura cauţiunii judiciare.
Au fost introduse cu titlu de noutate legislativă, trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele deţinute sau ocupate fără drept, procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii şi procedura cu privire la cererile de valoare redusă.
"Nerespectarea cerinţelor procesului echitabil sub aspectul duratei procedurii ori decurgând din neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, a constituit obiectul mai multor cauze la CEDO în care este parte România. Procedurile judiciare s-au dovedit deseori greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă durată. Eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi în celeritatea cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în circuitul civil, asigurându-se, astfel, stabilitatea raporturilor juridice deduse judecăţii. Imperativele accelerării judecării cauzelor şi simplificării formelor procedurale au ghidat, ca şi în cazul legiuitorilor anteriori, şi procesul de elaborare a noului Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.134/2010", suţine MJ.
Tot pe 15 februarie a.c. intră în vigoare Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti adoptată de Parlament la 29 ianuarie a.c., precum şi cea de punere în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, (Legea nr 76/2012).
Ministrul justiţiei, Mona Pivniceru, a anunţat că dispoziţiile Codului de procedură civilă şi Legea privind degrevarea instanţelor vor intra în vigoare la data de 15 februarie, în urma adoptării de către Guvern a OUG 4/2013, care a stabilit noul termen de aplicare a noului cod.
Noul cod consacră o serie de instituţii noi, precum procedura privind cererile de valoare redusă, procedura de filtrare a recursurilor, contestaţia privind tergiversarea procesului sau sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
Noul cod încurajează părţile să recurgă la mediere, introduce sau modifică unele reguli privind: comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, regimul juridic al excepţiei de necompetenţă, soluţiile pe care le pot pronunţa instanţele învestite cu soluţionarea căilor de atac, recursul în interesul legii, procedura de executare silită etc.
Se doreşte resistematizarea etapelor procesului civil, revizuirea dispoziţiilor referitoare la căile de atac şi reformarea substanţială a materiei executării silite în scopul asigurării premiselor executării prompte şi efective a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori recunoscute de lege.
Actul normativ reglementează procedura punerii sub interdicţie, divorţul, procedura de declarare a morţii şi ordonanţa de plată, precum şi unele proceduri de mare importanţă practică, cum este procedura cauţiunii judiciare.
Au fost introduse cu titlu de noutate legislativă, trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele deţinute sau ocupate fără drept, procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii şi procedura cu privire la cererile de valoare redusă.
"Nerespectarea cerinţelor procesului echitabil sub aspectul duratei procedurii ori decurgând din neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, a constituit obiectul mai multor cauze la CEDO în care este parte România. Procedurile judiciare s-au dovedit deseori greoaie, formaliste, costisitoare şi de lungă durată. Eficacitatea administrării actului de justiţie constă în mare măsură şi în celeritatea cu care drepturile şi obligaţiile consfinţite prin hotărâri judecătoreşti intră în circuitul civil, asigurându-se, astfel, stabilitatea raporturilor juridice deduse judecăţii. Imperativele accelerării judecării cauzelor şi simplificării formelor procedurale au ghidat, ca şi în cazul legiuitorilor anteriori, şi procesul de elaborare a noului Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.134/2010", suţine MJ.
Autor AmosNews
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu