Ponta cere intervenţia Parlamentului în privinţa reprezentării României la Consiliul European
Premierul Victor Ponta, copreşedinte al USL, a anunţat luni că va solicita Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului convocarea unei şedinţe comune în care acesta să se adreseze Legislativului, care să dea apoi un mandat în privinţa reprezentării României la reuniunea Consiliului European din 28 iunie.
El a afirmat că doreşte să stopeze cât mai repede "o dispută care nu face bine României" între preşedinte şi premier pe tema reprezentării României la Consiliul European.
"Doresc să închei cât mai rapid o dezbatere politică ce nu face bine României, motiv pentru care mă voi adresa celor două Birouri permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu solicitarea de a organiza în cel mai scurt timp o şedinţă comună a Parlamentului României în care să prezint situaţia problemelor pe plan european pe care România le va avea de discutat şi luat decizii în cadrul Consiliului European şi solicit Parlamentului, singura instanţă care reprezintă poporul român şi care trebuie să soluţioneze din punctul meu de vedere un astfel de diferend între preşedinte şi primul-ministru, să dea un mandat de reprezentare la Consiliul European din 28 iunie celui pe care Parlamentul îl consideră îndreptăţit să meargă acolo", a precizat Victor Ponta, într-o conferinţă de presă, susţinută la finalul reuniunii USL.
Premierul se va adresa Parlamentului în baza articolului 107 din Constituţie, iar decizia a fost luată în cadrul reuniunii USL.
"Eu voi respecta orice decizie a Parlamentului, aşa cum a respectat şi dl preşedinte Băsescu decizia de a demite guvernul Ungureanu, chiar dacă nu a făcut cu plăcere acest lucru", a precizat Ponta.
El a arătat că nu există în Constituţia României vreo prevedere care să stabilească dacă cel care merge la Consiliul European este preşedintele sau premierul.
"În Constituţia României nu există nicio prevedere care să spună că preşedintele este şeful politicii externe. Există un singur text care spune că Guvernul pune în practică politica internă şi externă", a mai spus premierul Ponta.
Victor Ponta a reafirmat că reprezentarea României la Summitul NATO este una corectă din punct de vedere constituţional, şeful statului având un mandat în acest sens dat de CSAT şi de Guvern.
"M-a informat, l-am susţinut şi este un mandat susţinut de prezenţa şi de poziţia celor doi miniştri de Externe şi al Apărării. Este vorba de securitate naţională, de obligaţii pe care le avem în baza aderării la Tratatul Alianţei Nord-Atlantice", a adăugat acesta.
În ceea ce priveşte Consiliul European de pe 28 iunie, premierul a arătat că miercuri va fi o cină neoficială la care participă premierii din Europa şi, probabil, preşedintele socialist al Franţei, Francois Hollande.
"Acolo, poziţiile noastre sunt divergente, discutându-se în cadrul Consiliului European, în mod clar, probleme şi teme care ţin de activitatea Executivului, pentru că în cadrul Consiliului se discută pe baza documentelor elaborate şi negociate de miniştrii. (...) Opţiunea şi opinia mea, ca prim-ministru, este că, fiind vorba de decizii care privesc Executivul şi până la urma Uniunea Europeană, nicăieri nu mai e considerată ca ţinând de politică externă, noi facem parte din UE, opinia mea a fost că primul-ministru trebuie să participe la Consiliul European", a explicat Victor Ponta.
Liderul USL consideră că trebuie să înceteze "uzurparea atribuţiilor Guvernului începută în 2009", adăugând că fostul premier Emil Boc "nu-şi exercita atribuţiile pe plan european''.
"Nu poţi să te foloseşti în dreptul constituţional de uzurpare. Dacă dl Boc n-a vrut să-şi exercite atribuţiile, e problema lui. Din punct de vedere al temelor care se discută în Consiliul European, trebuie să ai un mandat al Guvernului şi Parlamentului.
Parlamentul României trebuie să dea mandat de fiecare dată când are loc Consiliu celui care reprezintă România acolo. Nu poţi să te duci la Consiliul European, să te angajezi în nume propriu şi să ştii că acasă Guvernul sau Parlamentul nu sunt de acord cu ce te-ai angajat tu", a argumentat primul-ministru.
În opinia sa, de abia într-o astfel de situaţie România va avea de suferit în planul politicii externe, "pentru că orice discuţie fără mandat este o manifestare inutilă", iar ţara noastră nu-şi va putea apăra interesele pe plan european şi nu va putea să fie un membru activ al UE.
Potrivit acestuia, Constituţia României "nu prevede nicăieri dreptul absolut nici al preşedintelui, nici al primului-ministru de a merge la Consiliul European".
El a adăugat că România, la fel ca şi celelalte ţări membre UE, nu se compară cu Franţa, unde preşedintele numeşte şi demite primul-ministru fără acordul Parlamentului, situaţie care nu există în sistemul constituţional românesc.
El a afirmat că doreşte să stopeze cât mai repede "o dispută care nu face bine României" între preşedinte şi premier pe tema reprezentării României la Consiliul European.
"Doresc să închei cât mai rapid o dezbatere politică ce nu face bine României, motiv pentru care mă voi adresa celor două Birouri permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu solicitarea de a organiza în cel mai scurt timp o şedinţă comună a Parlamentului României în care să prezint situaţia problemelor pe plan european pe care România le va avea de discutat şi luat decizii în cadrul Consiliului European şi solicit Parlamentului, singura instanţă care reprezintă poporul român şi care trebuie să soluţioneze din punctul meu de vedere un astfel de diferend între preşedinte şi primul-ministru, să dea un mandat de reprezentare la Consiliul European din 28 iunie celui pe care Parlamentul îl consideră îndreptăţit să meargă acolo", a precizat Victor Ponta, într-o conferinţă de presă, susţinută la finalul reuniunii USL.
Premierul se va adresa Parlamentului în baza articolului 107 din Constituţie, iar decizia a fost luată în cadrul reuniunii USL.
"Eu voi respecta orice decizie a Parlamentului, aşa cum a respectat şi dl preşedinte Băsescu decizia de a demite guvernul Ungureanu, chiar dacă nu a făcut cu plăcere acest lucru", a precizat Ponta.
El a arătat că nu există în Constituţia României vreo prevedere care să stabilească dacă cel care merge la Consiliul European este preşedintele sau premierul.
"În Constituţia României nu există nicio prevedere care să spună că preşedintele este şeful politicii externe. Există un singur text care spune că Guvernul pune în practică politica internă şi externă", a mai spus premierul Ponta.
Victor Ponta a reafirmat că reprezentarea României la Summitul NATO este una corectă din punct de vedere constituţional, şeful statului având un mandat în acest sens dat de CSAT şi de Guvern.
"M-a informat, l-am susţinut şi este un mandat susţinut de prezenţa şi de poziţia celor doi miniştri de Externe şi al Apărării. Este vorba de securitate naţională, de obligaţii pe care le avem în baza aderării la Tratatul Alianţei Nord-Atlantice", a adăugat acesta.
În ceea ce priveşte Consiliul European de pe 28 iunie, premierul a arătat că miercuri va fi o cină neoficială la care participă premierii din Europa şi, probabil, preşedintele socialist al Franţei, Francois Hollande.
"Acolo, poziţiile noastre sunt divergente, discutându-se în cadrul Consiliului European, în mod clar, probleme şi teme care ţin de activitatea Executivului, pentru că în cadrul Consiliului se discută pe baza documentelor elaborate şi negociate de miniştrii. (...) Opţiunea şi opinia mea, ca prim-ministru, este că, fiind vorba de decizii care privesc Executivul şi până la urma Uniunea Europeană, nicăieri nu mai e considerată ca ţinând de politică externă, noi facem parte din UE, opinia mea a fost că primul-ministru trebuie să participe la Consiliul European", a explicat Victor Ponta.
Liderul USL consideră că trebuie să înceteze "uzurparea atribuţiilor Guvernului începută în 2009", adăugând că fostul premier Emil Boc "nu-şi exercita atribuţiile pe plan european''.
"Nu poţi să te foloseşti în dreptul constituţional de uzurpare. Dacă dl Boc n-a vrut să-şi exercite atribuţiile, e problema lui. Din punct de vedere al temelor care se discută în Consiliul European, trebuie să ai un mandat al Guvernului şi Parlamentului.
Parlamentul României trebuie să dea mandat de fiecare dată când are loc Consiliu celui care reprezintă România acolo. Nu poţi să te duci la Consiliul European, să te angajezi în nume propriu şi să ştii că acasă Guvernul sau Parlamentul nu sunt de acord cu ce te-ai angajat tu", a argumentat primul-ministru.
În opinia sa, de abia într-o astfel de situaţie România va avea de suferit în planul politicii externe, "pentru că orice discuţie fără mandat este o manifestare inutilă", iar ţara noastră nu-şi va putea apăra interesele pe plan european şi nu va putea să fie un membru activ al UE.
Potrivit acestuia, Constituţia României "nu prevede nicăieri dreptul absolut nici al preşedintelui, nici al primului-ministru de a merge la Consiliul European".
El a adăugat că România, la fel ca şi celelalte ţări membre UE, nu se compară cu Franţa, unde preşedintele numeşte şi demite primul-ministru fără acordul Parlamentului, situaţie care nu există în sistemul constituţional românesc.
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu