Octav Doicescu
De Redactia
Octav Doicescu (n. 9 ianuarie 1902, Braila - d. 10 mai 1981, Bucuresti) a fost un academician român, arhitect, membru titular (1974) al Academiei Române. Cetatean de onoare al orasului New York, 1939.
La sfârsitul anilor 30, scrie împreuna cu Marcel Iancu si Horia Creanga, brosura "Catre o arhitectura a Bucurestilor", o încercare de a prefigura un Bucuresti modern care pastreaza valorile trecutului. Concomitent, apare revista "Simetria", redactata de George Matei Cantacuzino, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Stefan (Fanica) Constantinescu, Mac Constantinescu si Octav Doicescu. Ultimul numar apare în 1945. Revista este singura publicatie a epocii care pune problema "Orient - Occident" în estetica vremii sau problema "Mitocanului Român", articol scris în 1939. Concepe schite pentu proiectul monumentului din Indore (India), monument ce trebuia sa adaposteasca o pasare maiastra a lui Brâncusi (New - York Times, 1974). Începutul razboiului a pus capat constructiei din India.In 1928 intra in asociatia " Amicii Statelor Unite " din care fac parte Petru Comarnescu , Dimitrie Gusti , Anton Golopentia , Dan Dutescu si Nicolae Margineanu .
Constructii proiectate:
Restaurantul Românesc de la Baneasa, în prezent Restaurantul Casa Alba (1930).
Casa de odihna a Societatii Gaz Electra de la Snagov (1932).
Yacht Club Snagov (1933).
Fântâna Zodiac din Parcul Carol (1935).
Casa Babele (1936).
Fântâna Miorita de la Sosea (1936).
Restaurant în Gradina Botanica (1936).
"Luna Bucurestilor 1936" (1936).
Lucreaza la planurile Halelor Obor, dar dupa un conflict cu Primaria se retrage si Arh. Horia Creanga construieste Oborul.
Uzinele IAR.
Ministerul Informatiilor de pe Str. Onesti (1937).
Posta de pe str. Banu Manta (1938).
Ministerul de Interne si sistematizarea Pietii Palatului (1938), proiect nerealizat.
Parcul Herastrau ce include cartierul Jianu din fata parcului Bordei.
Cartierul de vile din parcul Jianu (astazi Primaverii) si amenajarea Parcului Herastrau si Bordei împreuna cu inginerul Nicolae Caranfil.
Cercul Militar Pitesti (1939).
Casa Româna de la 1939 New York World's Fair (Expozitia universala de la New York 1939).
Cineromit (1940), proiect nerealizat.
Monumentul "Turnul dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chisinau *(1942), distrus de sovietici (în 1944).
Casa de la Snagov a Regelui Mihai, astazi distrusa.
Uzinele de anvelope Banloc de la Floresti si Blocul Banloc - Goodrich, din Calea Victoriei 218, numit si "Blocul Rosu" (1943-1946).
Nautic Club Herastrau (1945).
Blocul din Calea Victoriei colt cu Calea Grivitei (1946).
Cartier de locuinte în Baneasa pentru personalul Aeroportului; la origine fiecare casa avea alta culoare.
Aerogara Baneasa (1947), proiect nerealizat.
Bloc de locuinte pe Stirbei Voda colt cu str Luigi Cazzavillan în fata Conservatorului de muzica.
Opera Româna (1953), basoreliefurile sunt opera sculptorului Ion Vlad.
În anii 1960-70 face planurile Institutului Politehnic din Bucuresti la care au lucrat Arh. Stefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda.
Face linogravura pentru coperti de carti de poezie (anii 1925-1930). Construieste " Conacul Alimanisteanu " pe mosia lui Dimitrie Alimanisteanu , ministrul fiantelor . Este o cladire din piatra cu acoperis de sita , pe cale sa fie restaurat . ( 1938 - 1942).
La sfârsitul anilor 30, scrie împreuna cu Marcel Iancu si Horia Creanga, brosura "Catre o arhitectura a Bucurestilor", o încercare de a prefigura un Bucuresti modern care pastreaza valorile trecutului. Concomitent, apare revista "Simetria", redactata de George Matei Cantacuzino, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Stefan (Fanica) Constantinescu, Mac Constantinescu si Octav Doicescu. Ultimul numar apare în 1945. Revista este singura publicatie a epocii care pune problema "Orient - Occident" în estetica vremii sau problema "Mitocanului Român", articol scris în 1939. Concepe schite pentu proiectul monumentului din Indore (India), monument ce trebuia sa adaposteasca o pasare maiastra a lui Brâncusi (New - York Times, 1974). Începutul razboiului a pus capat constructiei din India.In 1928 intra in asociatia " Amicii Statelor Unite " din care fac parte Petru Comarnescu , Dimitrie Gusti , Anton Golopentia , Dan Dutescu si Nicolae Margineanu .
Constructii proiectate:
Restaurantul Românesc de la Baneasa, în prezent Restaurantul Casa Alba (1930).
Casa de odihna a Societatii Gaz Electra de la Snagov (1932).
Yacht Club Snagov (1933).
Fântâna Zodiac din Parcul Carol (1935).
Casa Babele (1936).
Fântâna Miorita de la Sosea (1936).
Restaurant în Gradina Botanica (1936).
"Luna Bucurestilor 1936" (1936).
Lucreaza la planurile Halelor Obor, dar dupa un conflict cu Primaria se retrage si Arh. Horia Creanga construieste Oborul.
Uzinele IAR.
Ministerul Informatiilor de pe Str. Onesti (1937).
Posta de pe str. Banu Manta (1938).
Ministerul de Interne si sistematizarea Pietii Palatului (1938), proiect nerealizat.
Parcul Herastrau ce include cartierul Jianu din fata parcului Bordei.
Cartierul de vile din parcul Jianu (astazi Primaverii) si amenajarea Parcului Herastrau si Bordei împreuna cu inginerul Nicolae Caranfil.
Cercul Militar Pitesti (1939).
Casa Româna de la 1939 New York World's Fair (Expozitia universala de la New York 1939).
Cineromit (1940), proiect nerealizat.
Monumentul "Turnul dezrobirii Basarabiei" de la Ghidighici, Chisinau *(1942), distrus de sovietici (în 1944).
Casa de la Snagov a Regelui Mihai, astazi distrusa.
Uzinele de anvelope Banloc de la Floresti si Blocul Banloc - Goodrich, din Calea Victoriei 218, numit si "Blocul Rosu" (1943-1946).
Nautic Club Herastrau (1945).
Blocul din Calea Victoriei colt cu Calea Grivitei (1946).
Cartier de locuinte în Baneasa pentru personalul Aeroportului; la origine fiecare casa avea alta culoare.
Aerogara Baneasa (1947), proiect nerealizat.
Bloc de locuinte pe Stirbei Voda colt cu str Luigi Cazzavillan în fata Conservatorului de muzica.
Opera Româna (1953), basoreliefurile sunt opera sculptorului Ion Vlad.
În anii 1960-70 face planurile Institutului Politehnic din Bucuresti la care au lucrat Arh. Stefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda.
Face linogravura pentru coperti de carti de poezie (anii 1925-1930). Construieste " Conacul Alimanisteanu " pe mosia lui Dimitrie Alimanisteanu , ministrul fiantelor . Este o cladire din piatra cu acoperis de sita , pe cale sa fie restaurat . ( 1938 - 1942).
Autor Redactia
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu