Tradiţii şi obiceiuri păstrate de Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici

Sarbatoarea crestina a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste inceperea anului agricol traditional si a generat o sarbatoare traditionala romaneasca, Mucenicii sau Macinicii. In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, lasand loc zilelor mosilor. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura si sa intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat.

Dupa ce plugul era trecut prin foc de catre fierarul (faurul) satului, era reparat, curatat si purificat. Intre plugari se incheiau intelegeri pentru intovarasire la arat, iar in dimineata acestei zile plugul era scos in fata casei in mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sarbatorilor de primavara, presarat cu numeroase obiceiuri.

In calendarul popular, sar­ba­toa­rea poarta numele de Mucenicii, Ma­ci­nicii, Mosii de Martisor, Sfintisorii sau Sambra plugului, ultima denumire evocand inceputul noului an agricol. In unele locuri se crede ca Ba­bele, capricioase si imprevizibile, mai zabovesc inca trei zile pe la noi insa, in majoritatea zonelor, incepand de astazi, Zilele Babelor lasa locul Zilelor Mosilor. Despre acestea se spune ca ar fi mai bune, mai cal­du­roa­se si mai senine precum sufletul Mo­si­lor. Mucenici sunt spiritele acestor stra­mosi mitici, carora femeile le pre­ga­tesc si le aduc ofranda preparate ri­tuale ce urmeaza a fi consumate in con­text ceremonial sau impartite de pomana la biserica. Poarta numele de mucenici, macinici, brandusi, bran­dusei, bradosi, sfinti si sfintisori, si au forma de opt, de albina, de po­rum­bel sau chiar de om, ecou prin vea­curi al sacrificiilor rituale umane, atestate in ceremoniile Anului Nou, celebrat in vechime la echinoctiul de primavara.

In fiecare an, la 9 martie, se aprin­de focul echinoctial de Mucenici, numit si Focul Sfintilor. Proiectie simbolica a soarelui pe pamant, focul arde anotimpul cel vechi si im­ba­tra­nit, pentru a-l face sa renasca pe cel nou, aducator de vigoare si viata. Totoda­ta, are un rol apotropaic, fertilizator si magic. Copiii sar peste focurile aprinse in fiecare ograda, pentru a fi feriti de boli, femeile presara cenusa de jur-imprejurul gospodariei, formand un cerc protector impotriva serpilor, barbatii intretin flacarile cat mai mult timp, cu credinta ca, astfel, ii incalzesc pe cei 40 de Mucenici…

Astazi are loc si "retezatul stupilor", adica se scot stupii afara, se cu­ra­ta fagurii si se recolteaza mierea, fo­losita acum in scop ceremonial. Din ea se prepara fel de fel de leacuri ba­besti si tot cu ea se indulceste ra­chiul, consumat in betia rituala in­ga­duita de Mucenici. Apoi se ung stu­pii cu rachiu pentru ca sa se in­mul­teas­ca roiul si se impart de pomana mu­ce­nici (in forma de albina) si miere. Daca tot am pomenit de betia ri­tua­­la, trebuie sa amintim faptul ca astazi traditia cere sa bem 40 de pahare cu vin sau – daca nu ne tin puterile – sa gustam de 40 de ori din licoarea magica aducatoare de sange nou, sanatate si vigoare.

De asemenea, toti oamenii care nu au nume de sfinti isi pot serba în această zi onomastica, iar tot ce se seamănă azi va rodi de 40 de ori mai mult.