Studiu. Unu din patru români consideră că nu-și poate permite un stil de viață sănătos

Într-un context dificil pentru sistemul de sănătate din România, un procent semnificativ al populației se confruntă cu obstacole majore în adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos. Potrivit studiului „Prevenția ca stil de viață în România 2026”, realizat de ISRA Center Marketing Research la solicitarea Secom® Healthcare Group, aproape 25% dintre români afirmă că percep costul ca fiind principalul impediment în a-și asigura o viață sănătoasă. Această situație se înscrie într-un peisaj sumbru, în care România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană la rata de mortalitate evitabilă, fiind totodată pe primul loc în UE la decesele cauzate de lipsa intervențiilor medicale la timp și prevenție.

Conform raportului „Starea Sănătății în UE 2025”, România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prevenibilă din Uniune, fiind pe locul al treilea în privința deceselor evitabile și pe primul loc în cazul celor tratabile prin intervenții medicale timpurii. Aceasta indică un sistem de sănătate și o societate cu deficiențe majore în prevenție, educație pentru sănătate și acces la servicii medicale eficiente.

Pentru a înțelege mai bine comportamentele și atitudinile românilor în privința sănătății, cercetarea a evaluat toți pilonii esențiali ai unui stil de viață sănătos: alimentație, activitate fizică, somn, gestionarea stresului, evaluare medicală, evitarea substanțelor nocive și conexiuni sociale. Comparând datele cu cele din studiul anterior, realizat în 2025, se observă anumite tendințe, dar și zone unde progresul este încă insuficient.

„Când România este pe locul al treilea în UE la decese prevenibile, iar un sfert din populație consideră că menținerea unui stil de viață sănătos este prea costisitoare, nu mai putem vorbi doar despre preferințe individuale, ci despre o urgență națională de sănătate publică”, afirmă Lucia Costea, CEO Secom® Healthcare Group. Cu toate acestea, există o zonă de speranță: un nucleu activ format din generația Z, sportivi și consumatori fideli de suplimente dă semne că prevenția integrată poate funcționa dacă devine accesibilă tuturor.

Unul dintre cele mai vizibile salturi ale anului în privința comportamentelor sănătoase îl constituie alimentația. Consumul mediu de fructe și legume a crescut de la 3,4 porții pe zi în 2025 la 4,3 porții în 2026, apropiindu-se de recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de 5 porții zilnic. De asemenea, ponderea celor care consumă cel puțin 5 porții pe zi s-a dublat, ajungând la aproape 41%. În fruntea clasamentului se află generația Z, cu o medie de 5,1 porții/zi, fiind singurul segment care atinge recomandarea OMS.

Hidratarea a înregistrat și ea creșteri semnificative: de la 1,8 litri la 2,3 litri pe zi, iar generația Z se remarcă cu o medie de 2,9 litri zilnic. Ponderea românilor care consumă peste 2 litri de apă zilnic a crescut de la 12,4% în 2025 la 20,3% în 2026. Mai mult, peste o treime dintre români (36%) au căutat activ, în ultimele șase luni, alternative mai sănătoase la gustările procesate, preferând fructe și legume proaspete (41,2%), gustări naturale cu ingrediente simple (24,1%), semințe, nuci și fructe uscate (23,2%) sau lactate (8,3%).

Utilizarea suplimentelor pentru prevenție devine o practică tot mai răspândită. Astfel, 65% dintre români declară că le folosesc pentru a evita apariția problemelor de sănătate, față de 54% în 2025. În ultimele luni, utilizarea acestor produse s-a normalizat, 38% dintre respondenți recurgând lunar la vitamine, minerale și suplimente, semn al unei conștientizări tot mai mari a rolului preventiv.

Analizele medicale susțin această tendință. Dintre cei care și-au făcut analize de sânge în ultimul an, 39% au fost diagnosticați cu deficit de vitamina D3, iar 38% cu deficit de magneziu, fiind principalele carențe identificate. Aceasta indică o conștientizare tot mai mare a importanței evaluărilor periodice pentru prevenție.

Deși aproximativ 50% dintre români fac sport de cel puțin două ori pe săptămână, în conformitate cu recomandările OMS, există și probleme. Durata medie a unei sesiuni de exerciții fizice a scăzut la 43 de minute (față de 45 în 2025), mai mic decât pragul recomandat de 75 de minute pe săptămână. În plus, intenția de a îmbunătăți nivelul de activitate fizică în următoarele 12 luni a scăzut de la 47% la 41%, ceea ce indică o regresie în rândul populației.

Numai 18% dintre români fac activitate fizică zilnic sau aproape zilnic, însă aceștia provin în principal din nucleul activ: consumatorii fideli de suplimente (28%), generația Z (26%) și bărbații (25%).

Stresul devine tot mai gestionabil pentru români, 45% dintre aceștia declarând că își gestionează activ stresul, față de 36% în 2025. Metodele preferate sunt accesibile și gratuite: ascultarea muzicii (20%), plimbările în natură (18%), relaxarea pasivă (13%) și activitățile fizice (12,5%). Meditația, deși populară în alte culturi, rămâne marginală, fiind practicată doar de 9%. Nucleul activ, format din sportivi, consumatori de suplimente și generația Z, gestionează stresul mai eficient, cu procente de peste 50%.

Media orelor de somn a rămas stabilă la 7,1 ore pe noapte, în limitele recomandărilor pentru adulți. În spatele acestei medii stabile se ascund însă schimbări pozitive: procentul celor care dorm sub 6 ore a scăzut de la 8,9% la 7,6%, în timp ce cei care dorm 8 ore sau mai mult au crescut de la 33,4% la 37,1%. Segmentul care doarme cel mai bine include generația Z (7,5 ore) și sportivii de performanță (7,4 ore), ceea ce confirmă că prioritizarea somnului face parte dintr-un comportament sănătos mai larg.

Românii subestimează riscurile legate de anumite factori de sănătate. Ei se simt cel mai expuși la poluarea atmosferică (32,1% național, 47% în București) și la fumatul activ (31,3%), dar minimalizează riscurile reprezentate de alcool (7%) și radiațiile solare (8%), deși aceste factori sunt majori pentru sănătate.

În privința controalelor preventive, 62,3% dintre români fac anual un control medical, o ușoară scădere față de 64,3% în 2025. Cei mai proactivi sunt sportivii de performanță și utilizatorii fideli de suplimente, dar există diferențe semnificative între segmentele de vârstă și venituri: 13% dintre tineri și 11% dintre persoanele cu venituri mici nu au efectuat niciodată analize de sânge, indicând bariere de acces și cultură medicală.

Numărul celor care solicită sprijin emoțional în momente dificile este încă insuficient: doar 39% dintre români recurg la familie, partener sau prieteni. În plus, modul de informare despre sănătate suferă transformări rapide. Utilizarea site-urilor web, farmaceutice și a influencerilor a înregistrat scăderi semnificative (de până la 8%), însă platformele de inteligență artificială au înregistrat o creștere notabilă, de la 9% în 2025 la 16% în 2026, în special în rândul generației mileniale (22%).

„Modul în care ne informăm despre sănătate se schimbă rapid. Platformele de inteligență artificială aproape s-au dublat în ultimul an, devenind o resursă tot mai folosită pentru căutarea de informații corecte și validate”, afirmă Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, specialist în medicină de urgență și toxicologie. Totodată, diferențele între cei care integrează prevenția în stilul de viață și cei care o practică sporadic sunt evidente: primii se informează mai frecvent de la medici (45,1%) și caută să valideze informațiile, ceea ce subliniază necesitatea de a forma o cultură a prevenției bazată pe informații corecte și accesibile.

În ciuda progreselor, costul perceput rămâne cel mai mare obstacol pentru 25% dintre români, fiind urmat de lipsa de timp (24%), oboseală și stresul cotidian (ambele câte 23%). În același timp, motivația personală pentru schimbare devine tot mai importantă, fiind menționată de 59% dintre cei care au făcut progrese. O tendință emergentă este și dorința de a rămâne tineri și activi mai mult timp, menționată de 26% dintre cei care și-au schimbat stilul de viață în ultimul an.

„Gen Z are comportamente promițătoare: consumă în medie 5,1 porții de fructe și legume, gestionează stresul și doarme peste medie. Însă, 13% dintre tineri nu și-au făcut niciodată analize, ceea ce evidențiază un echilibru încă fragil între comportamentele sănătoase și lipsa de prevenție completă”, explică Dr. Raluca Ghionaru, președinta Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie.

Studiul arată că, deși prevenția în România înregistrează progrese, acestea sunt inegale și segmentate. În timp ce unele categorii de populație, precum generația Z, sportivii și utilizatorii de suplimente, adoptă comportamente sănătoase și devin modele pentru alții, activitatea fizică rămâne cel mai fragil pilon, fiind singurul unde atât comportamentele, cât și intențiile declarate s-au deteriorat.

Costul perceput de români continuă să fie un obstacol major, transformând prevenția într-un privilegiu pentru anumite segmente, nu într-o normă națională. În același timp, factori de risc major precum alcoolul și expunerea la soare sunt subestimați, în timp ce poluarea și fumatul sunt percepute ca principale amenințări.

Transformarea comportamentelor punctuale în rutine sănătoase, sustenabile și accesibile financiar devine prioritatea anilor următori. În acest sens, digitalizarea și utilizarea platformelor de inteligență artificială pot juca un rol crucial în educație, prevenție și crearea unei culturi a sănătății în rândul populației. Doar prin eforturi concertate și abordări integrate, România poate reduce rata de mortalitate evitabilă și poate construi o societate mai sănătoasă și mai informată.