Digitalizare. Să nu ne amăgim că implementăm procese folosind fonduri europene.

ICDL - The Digital Skills Standard analizează progresul evaluării competențelor digitale în România pentru anul 2023.

În acest an au fost inițiate procesele de digitalizare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care includ programe de dezvoltare a competențelor digitale. România, clasată pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale (DESI), are acum o oportunitate semnificativă, cu fonduri considerabile alocate pentru digitalizare.

Cu toate acestea, observăm că în implementarea proiectelor finanțate sunt acceptate și chiar încurajate compromisuri care slăbesc exigențele de evaluare. Dacă anterior ne raportam la standarde internaționale de certificare, cum ar fi ICDL, Microsoft sau Oracle, care și-au dovedit impactul și eficiența în îmbunătățirea competențelor digitale, acum, în urmărirea digitalizării, există riscul de a confunda democratizarea noilor tehnologii și abilităților digitale cu acceptarea oricărui sistem de evaluare și certificare, indiferent de calitatea acestuia.

Iată patru exemple de ineficiență și irosire a fondurilor:

1.De multe ori, programele de dezvoltare a competențelor digitale nu includ evaluări și certificări recunoscute internațional, european sau măcar național. În cazul în care există evaluări, acestea sunt adesea doar formale. Un exemplu notoriu este examenul de competențe digitale din cadrul Bacalaureatului, care nu are un prag de promovare și reprezintă doar o formalitate de prezentare la examen. De asemenea, competențele digitale pentru funcționarii publici sunt adesea recunoscute prin participarea la orice tip de program de formare, chiar dacă nu este relevant pentru profilul lor profesional.

2.Se observă o tendință de repartizare a proiectelor finanțate pe criterii care nu au legătură cu selecția competitivă a celor mai buni furnizori de instruire și certificare pentru competențele digitale. Un exemplu este proiectul de formare în pedagogie digitală pentru 100.000 de cadre didactice, care riscă să fie delegat exclusiv către Casele Corpului Didactic, fără a ține cont de competența reală a furnizorilor. Bibliotecile publice sunt, de asemenea, desemnate să se ocupe de alfabetizarea digitală a 100.000 de cetățeni, chiar dacă multe dintre acestea se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește dotarea și experiența în domeniu.

3.Desi competențele digitale de bază în rândul forței de muncă activă în IMM-uri sunt sub media UE, multe proiecte se concentrează pe competențe digitale avansate, pentru care nu există suficienți candidați.

4.Există întârzieri și blocaje birocratice în furnizarea platformelor pe care urmează să se desfășoare cursurile și testele în cadrul proiectelor, ceea ce poate duce la pierderea unor sume semnificative din PNRR.

"În România, de mult timp ne este teamă de o evaluare reală. Atunci când suntem în coada clasamentelor, în loc să întreprindem acțiuni concrete pentru a ne îmbunătăți, avem tendința să scădem standardele evaluării pentru a părea că stăm mai bine. Experiența Poloniei ar trebui să fie un semnal de alarmă clar: chiar dacă au absorbție eficientă a fondurilor europene pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale, nu au avansat în clasamentul DESI din cauza lipsei unor programe de formare eficiente și certificări de înaltă calitate. Să evităm să ne pierdem într-o digitalizare superficială și neproductivă, să nu irosim fondurile europene și această oportunitate de a ne dezvolta ca țară", a declarat Irinuca Văduva, Director General ICDL.

În acest moment, există riscul de a irosi fondurile europene în proiecte ineficiente, simulând digitalizarea. Absorbția fondurilor europene nu ar trebui să fie un scop în sine, ci un mijloc de a realiza cu adevărat digitalizarea României.