Jurnal urban | Dumnezeu este cu noi oriunde am fi!

Ciudat! Extrem de ciudat! Trăim niște momente pe care nu mi le-aş fi imaginat că le voi trăi vreodată pentru că nu le-am mai trăit până acum.
Am mers la biserică în Sfânta zi de Florii să iau salcie.

Știam că asta e regula dar totuși în adâncul sufletului speram să nu fie chiar aşa. Am ajuns la ușa bisericii; s-a întredeschis ușor și o doamnă cu masca pe față mi-a întins două rămurele de salcie și mi-a spus: "Dumnezeu să vă binecuvânteze! Doamne ajută! "
Mi-aş fi dorit măcar pentru 2 minute să pot intra în sfânta biserică. Nu a fost posibil.

Am urmărit pe tv slujba de Florii. E sfâșietor să vezi în toate bisericile din lume cum preoții se roagă fără noi. Noi suntem, fizic, dincolo de uși dar cu sufletul suntem înăuntru. Chiar dacă sunt goale, de fapt bisericile sunt pline pentru că noi suntem acolo, sufletește, în rugăciune cu toții.
Așa va fi și de Paște. Vom lua lumina din sufletul nostru și ne vom ruga. Poate Dumnezeu ne va asculta rugile și ne va ajuta să trecem cu bine de aceste momente grele ca să ne putem întoarce în casa lui cu sufletele curate, mai buni, mai iertători, mai luminați și mai toleranți. Și cel mai important...cu mai multă credință!
Am acasă mare, pe un perete, un frumos covor țesut cu chipul Maicii Domnului cu pruncul în brațe. Acolo voi pune crenguțele de salcie și o voi ruga pe Maica Sfântă să ne ajute!

Cred că prin rugăciune curată şi sinceră vom reuși! 
Să fim uniți în credință și să nu ne lăsăm doborâți.
E ciudat! Nu îmi imaginez noaptea de Paște departe de biserică! La televizor nu are aceleași farmec! Dar, pentru binele nostru trebuie să acceptăm această realitate crudă! Ciudată realitate! Ciudată situație! Doamne ajută să fim sănătoși!