Expozitie documentara Mircea Eliade la Biblioteca Panait Istrati din Braila
În perioada 9-30 martie 2012, in holul Bibliotecii Judetene "Panait Istrati" din Braila, Calea Calarasilor nr. 52, va fi deschisa o expozitie de carte dedicata memoriei lui Mircea Eliade, la 105 ani de la nasterea prozatorului si eseistului roman.
Mircea Eliade reprezinta pentru spiritualitatea româneasca una dintre cele mai remarcabile figuri, având o vasta creatie, atât în ceea ce priveste lucrarile stiintifice, cât si pe tarâmul eletristicii.
S-a nascut la 9 martie 1907, ca al doilea fiu al capitanului Gheorghe Ieremia, care, din admiratie pentru Ion Heliade-Radulescu, îsi schimba numele în Eliade. Mircea Eliade este autorul a 30 de volume stiintifice, opere literare si eseuri filozofice traduse în 18 limbi si a circa 1200 de articole si recenzii cu o tematica extrem de variata (nuvele, romane, piese de teatru, literatura
memorialistica, lucrari de indianistica, mitologie, folclor, etnografie, sociologie), foarte bine documentate.
Opera completa a lui Mircea Eliade, creata de-a lungul a sase decenii, ar ocupa peste 80 de volume, fara a lua în calcul jurnalele sale intime si manuscrisele inedite.
Ca istoric al religiilor, Eliade a realizat una dintre cele mai cuprinzatoare sinteze ale experientei umane a sacrului, din preistorie pâna în prezent. În acest domeniu reprezentative sunt lucrarile: „Tratat de istorie a religiilor” (1949) si „Istoria credintelor si ideilor religioase” 1976-1983
(publicata în trei volume, în pragul vârstei de optzeci de ani).
Tot din acest domeniu îsi sustine doctoratul în anul 1933 cu sinteza “Psihologia meditatiei
indiene” (studiu despre yoga), lucrare care va fi publicata anul 1936. Studiile despre yoga sunt reluate în volumele: „Tehnici Yoga" (1948), „Yoga. Nemurire si libertate” (1954) si „ Patanjali si Yoga”.
O alta zona a laturii stiintifice din opera lui Eliade, este cea a mitologiei, domeniu în care a adus un punct de vedere original în cercetarea mitologiei românesti. Reprezentative în acest domeniu sunt cunoscutele lucrari: „Mitul eternei reîntoarceri”(1949), „Sacrul si profanul”(1956), „Aspecte ale
mitului”, „De la Zamolxis la Genghis-Han” (1970).
Cealalta componenta majora a creatiei lui Mircea Eliade este literatura beletristica, în acest domeniu scriitorul remarcându-se printr-o serie de romane si nuvele remarcabile din punct de vedere valoric. In ordinea aparitiei lor, amintim: "Romanul adolescentului miop" (1928), "Gaudeamus", roman (1929), „Isabelle si apele diavolului” (1929), „Maitreyi” (1933), „Întoarcerea din rai” (1934), „Huliganii” (1935), „Santier. Roman indirect"(1935), „Domnisoara Christina” (1936), „Sarpele” (1937), „Nunta în cer" (1939), „Secretul doctorului Honigberger” (1940), „Nopti la Seranpore” (1940), "La tiganci" (1969), "Noapte de Sânziene" (1971), "În curte la Dionis"(1977), "19 trandafiri" (1980).
Incepând din 1957, Mircea Eliade se stabileste la Chicago, ca profesor de istorie comparata a religiilor, devine membru în institutii ilustre si primeste mai multe doctorate honoris causa.
În ultimii ani de viata, în ciuda serioaselor probleme de sanatate, Eliade a continuat sa lucreze editând cele 18 volume de enciclopedia religiilor, adunând contributii pentru ultimul volum de istoria credintelor si proiectând un compendiu al lucrarilor sale de istoria religiilor care sa apara sub forma unui mic dictionar.
Mircea Eliade a murit la vârsta de 79 de ani, la 22 aprilie 1986, la Chicago.
Pentru a interactiona cu creatia eliadiana si pentru lectura lucrarile sus amintite, cei interesati sunt asteptati la sediul central al Bibliotecii Judetene "Panait Istrati", in perioada 9-30 martie 2012.
Mircea Eliade reprezinta pentru spiritualitatea româneasca una dintre cele mai remarcabile figuri, având o vasta creatie, atât în ceea ce priveste lucrarile stiintifice, cât si pe tarâmul eletristicii.
S-a nascut la 9 martie 1907, ca al doilea fiu al capitanului Gheorghe Ieremia, care, din admiratie pentru Ion Heliade-Radulescu, îsi schimba numele în Eliade. Mircea Eliade este autorul a 30 de volume stiintifice, opere literare si eseuri filozofice traduse în 18 limbi si a circa 1200 de articole si recenzii cu o tematica extrem de variata (nuvele, romane, piese de teatru, literatura
memorialistica, lucrari de indianistica, mitologie, folclor, etnografie, sociologie), foarte bine documentate.
Opera completa a lui Mircea Eliade, creata de-a lungul a sase decenii, ar ocupa peste 80 de volume, fara a lua în calcul jurnalele sale intime si manuscrisele inedite.
Ca istoric al religiilor, Eliade a realizat una dintre cele mai cuprinzatoare sinteze ale experientei umane a sacrului, din preistorie pâna în prezent. În acest domeniu reprezentative sunt lucrarile: „Tratat de istorie a religiilor” (1949) si „Istoria credintelor si ideilor religioase” 1976-1983
(publicata în trei volume, în pragul vârstei de optzeci de ani).
Tot din acest domeniu îsi sustine doctoratul în anul 1933 cu sinteza “Psihologia meditatiei
indiene” (studiu despre yoga), lucrare care va fi publicata anul 1936. Studiile despre yoga sunt reluate în volumele: „Tehnici Yoga" (1948), „Yoga. Nemurire si libertate” (1954) si „ Patanjali si Yoga”.
O alta zona a laturii stiintifice din opera lui Eliade, este cea a mitologiei, domeniu în care a adus un punct de vedere original în cercetarea mitologiei românesti. Reprezentative în acest domeniu sunt cunoscutele lucrari: „Mitul eternei reîntoarceri”(1949), „Sacrul si profanul”(1956), „Aspecte ale
mitului”, „De la Zamolxis la Genghis-Han” (1970).
Cealalta componenta majora a creatiei lui Mircea Eliade este literatura beletristica, în acest domeniu scriitorul remarcându-se printr-o serie de romane si nuvele remarcabile din punct de vedere valoric. In ordinea aparitiei lor, amintim: "Romanul adolescentului miop" (1928), "Gaudeamus", roman (1929), „Isabelle si apele diavolului” (1929), „Maitreyi” (1933), „Întoarcerea din rai” (1934), „Huliganii” (1935), „Santier. Roman indirect"(1935), „Domnisoara Christina” (1936), „Sarpele” (1937), „Nunta în cer" (1939), „Secretul doctorului Honigberger” (1940), „Nopti la Seranpore” (1940), "La tiganci" (1969), "Noapte de Sânziene" (1971), "În curte la Dionis"(1977), "19 trandafiri" (1980).
Incepând din 1957, Mircea Eliade se stabileste la Chicago, ca profesor de istorie comparata a religiilor, devine membru în institutii ilustre si primeste mai multe doctorate honoris causa.
În ultimii ani de viata, în ciuda serioaselor probleme de sanatate, Eliade a continuat sa lucreze editând cele 18 volume de enciclopedia religiilor, adunând contributii pentru ultimul volum de istoria credintelor si proiectând un compendiu al lucrarilor sale de istoria religiilor care sa apara sub forma unui mic dictionar.
Mircea Eliade a murit la vârsta de 79 de ani, la 22 aprilie 1986, la Chicago.
Pentru a interactiona cu creatia eliadiana si pentru lectura lucrarile sus amintite, cei interesati sunt asteptati la sediul central al Bibliotecii Judetene "Panait Istrati", in perioada 9-30 martie 2012.
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu