Vizita la Bucuresti a echipelor FMI şi Comisiei Europene
De Alexandrina Iordache
In perioada 22 octombrie – 5 noiembrie 2013, echipele Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene s-au aflat în vizită la Bucureşti pentru discuţii privind prima evaluare a programului economic sprijinit de FMI prin Acordul Stand-By, precum şi actualizarea situaţiei programului preventiv cu Uniunea Europeană privind balanţa de plăţi.
S-a ajuns la un acord la nivel tehnic. Programul rămâne, în linii mari, în direcţia cea bună. Toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie 2013 au fost îndeplinite şi s-au făcut progrese pe calea atingerii majorităţii criteriilor structurale.
Creşterea reală a produsului intern brut în 2013 s-a consolidat pe fondul unei producţii agricole puternice şi evoluţiei robuste a exporturilor, această creştere fiind acum estimată la 2.2%.
Totuşi, cererea internă rămâne la un nivel redus, contribuind astfel la ajustarea contului curent la 1,2% din PIB. Creşterea reală a produsului intern brut este prevăzută să rămână constantă în anul 2014, la nivelul de 2,2%, factorii determinanţi ai creşterii deplasându-se treptat dinspre exporturile nete către cererea internă şi, mai ales către investiţii, acestea din urmă crescând pe măsura accelerării absorbţiei fondurilor Uniunii Europene.
Inflaţia a revenit în intervalul ţintit de Banca Naţională în luna septembrie, reflectând în mare parte scăderea preţurilor la produsele alimentare, nivelul anticipat al inflaţiei la finele anului 2013 fiind de aproximativ 2%. În ciuda deteriorării persistente a calităţii activelor, sectorul bancar şi-a păstrat flexibilitatea şi rezerve suficiente, asigurând provizioanele pentru acoperirea pierderilor provenite din împrumuturi.
Autorităţile au continuat procesul de ajustare fiscală şi s-au încadrat în ţinta de deficit fiscal stabilită pentru luna septembrie, acoperind prin restricţii de cheltuieli nerealizările de venituri. Ţinta pentru finele anului este acum fixată la 2,5% din PIB (în creştere cu 0,2% în termeni cash) pentru acoperirea necesităţilor mai mari de co-finanţare aferente unei absorbţii mai rapide a fondurilor Uniunii Europene.
Pentru anul următor, autorităţile şi-au propus să continue reducerea treptată a deficitului, în conformitate cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) de a avea un deficit structural (conform metodologiei ESA) de 1% în anul 2015, lăsând în acelaşi timp loc pentru majorarea în continuare a cheltuielilor aferente co-finanţării.
Eforturile de reformă structurală dau rezultate bune în unele domenii. Succesul ofertei publice iniţiale lansate pentru vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile Romgaz reprezintă o tranzacţie cu valoare de reper în sectorul întreprinderilor de stat şi pe pieţele de capital din România.
Cu toate acestea, lipsa finalizării în cazul privatizării majoritare a companiei CFR Marfă a fost un obstacol, însă guvernul îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare, sprijinind între timp restructurarea companiei.
Pregătirile pentru reformele din sectorul sanitar progresează, agenda liberalizării preţurilor la energie se încadrează în parametri şi s-au făcut paşi înainte pentru întărirea managementului financiar public, cum ar fi prioritizarea investiţiilor.
Sursa: Comisia europeana
S-a ajuns la un acord la nivel tehnic. Programul rămâne, în linii mari, în direcţia cea bună. Toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii septembrie 2013 au fost îndeplinite şi s-au făcut progrese pe calea atingerii majorităţii criteriilor structurale.
Creşterea reală a produsului intern brut în 2013 s-a consolidat pe fondul unei producţii agricole puternice şi evoluţiei robuste a exporturilor, această creştere fiind acum estimată la 2.2%.
Totuşi, cererea internă rămâne la un nivel redus, contribuind astfel la ajustarea contului curent la 1,2% din PIB. Creşterea reală a produsului intern brut este prevăzută să rămână constantă în anul 2014, la nivelul de 2,2%, factorii determinanţi ai creşterii deplasându-se treptat dinspre exporturile nete către cererea internă şi, mai ales către investiţii, acestea din urmă crescând pe măsura accelerării absorbţiei fondurilor Uniunii Europene.
Inflaţia a revenit în intervalul ţintit de Banca Naţională în luna septembrie, reflectând în mare parte scăderea preţurilor la produsele alimentare, nivelul anticipat al inflaţiei la finele anului 2013 fiind de aproximativ 2%. În ciuda deteriorării persistente a calităţii activelor, sectorul bancar şi-a păstrat flexibilitatea şi rezerve suficiente, asigurând provizioanele pentru acoperirea pierderilor provenite din împrumuturi.
Autorităţile au continuat procesul de ajustare fiscală şi s-au încadrat în ţinta de deficit fiscal stabilită pentru luna septembrie, acoperind prin restricţii de cheltuieli nerealizările de venituri. Ţinta pentru finele anului este acum fixată la 2,5% din PIB (în creştere cu 0,2% în termeni cash) pentru acoperirea necesităţilor mai mari de co-finanţare aferente unei absorbţii mai rapide a fondurilor Uniunii Europene.
Pentru anul următor, autorităţile şi-au propus să continue reducerea treptată a deficitului, în conformitate cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) de a avea un deficit structural (conform metodologiei ESA) de 1% în anul 2015, lăsând în acelaşi timp loc pentru majorarea în continuare a cheltuielilor aferente co-finanţării.
Eforturile de reformă structurală dau rezultate bune în unele domenii. Succesul ofertei publice iniţiale lansate pentru vânzarea unui pachet de 15% din acţiunile Romgaz reprezintă o tranzacţie cu valoare de reper în sectorul întreprinderilor de stat şi pe pieţele de capital din România.
Cu toate acestea, lipsa finalizării în cazul privatizării majoritare a companiei CFR Marfă a fost un obstacol, însă guvernul îşi menţine angajamentul de a continua procesul de privatizare, sprijinind între timp restructurarea companiei.
Pregătirile pentru reformele din sectorul sanitar progresează, agenda liberalizării preţurilor la energie se încadrează în parametri şi s-au făcut paşi înainte pentru întărirea managementului financiar public, cum ar fi prioritizarea investiţiilor.
Sursa: Comisia europeana
Autor Alexandrina Iordache
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu