Redresare treptată a economiei europene, riscuri externe
De Alexandrina Iordache
Economia europeană a început să crească din nou în al doilea trimestru al anului dupa o scădere care a durat până în primul trimestru al anului 2013. În ultimele luni, au existat semne încurajatoare că Europa este în curs de redresare economică.
Se estimează că, în a doua jumătate a anului 2013, cresterea în UE va fi de 0,5% comparativ cu aceeasi perioadă a anului 2012. Pe o bază anuală, cresterea de anul acesta a PIB-ului real este estimată la 0,0% în UE si la -0,4% în zona euro. În perspectivă, conform previziunilor, cresterea economică se va accelera treptat pe parcursul perioadei de prognozare, ajungând la 1,4% în UE si la 1,1% în zona euro în 2014 si atingând 1,9%, respectiv 1,7% în 2015.
Ajustarea internă si externă în Europa continuă, sustinută în multe cazuri prin reforme structurale de amploare si prin consolidarea fiscală semnificativă puse în aplicare în ultimii ani. Acest lucru a dus la ameliorarea conditiilor necesare pentru ca cererea internă să devină treptat principalul motor al cresterii economice în Europa. Cu toate acestea, pe fondul unor perspective mai slabe pentru economiile de piată emergente, revenirea la o crestere solidă va fi un proces progresiv.
Olli Rehn, vicepresedintele Comisiei responsabil cu afaceri economice si monetare si cu moneda euro, a declarat: „Există tot mai multe semne că economia europeană a ajuns într-un punct de cotitură. Consolidarea fiscală si reformele structurale întreprinse în Europa au pus bazele redresării. Este însă prea devreme să proclamăm victoria: nivelul somajului este încă inacceptabil de ridicat. De aceea trebuie să depunem în continuare eforturi pentru a moderniza economia europeană, pentru a realiza o crestere economică durabilă si pentru a crea locuri de muncă.”
Dezechilibrele macroeconomice acumulate sunt în scădere si se asteaptă o accelerare moderată a ritmului cresterii. Cu toate acestea, actuala ajustare a bilanturilor în unele tări continuă să afecteze investitiile si consumul.
Desi situatia pietelor financiare s-a îmbunătătit considerabil, iar ratele dobânzilor au scăzut în tările vulnerabile, aceste elemente nu s-au repercutat încă în economia reală, întrucât fragmentarea pietelor financiare persistă, existând diferente substantiale între statele membre si între firme de diferite dimensiuni.
Perspectivele actuale concordă cu caracteristicile redresărilor anterioare, care au urmat după crizele financiare grave din trecut. Deoarece a scăzut nevoia de a se reduce povara datoriilor, se preconizează că cererea internă se va consolida lent, gratie relansării cresterii consumului privat si redresării în ceea ce priveste formarea brută de capital fix datorită îmbunătătirii conditiilor globale de finantare si a perceptiei generale asupra economiei.
Având în vedere progresele realizate în ultimii ani, ritmul consolidării fiscale ar urma să încetinească în cursul perioadei de prognozare. În 2014 si 2015, se preconizează că cererea internă va fi principalul motor al cresterii, pe fondul unor perspective mai slabe pentru exporturile UE către restul lumii.
Deoarece evolutiile de pe piata fortei de muncă se manifestă, de regulă, cu cel putin o jumătate de an în urma evolutiilor PIB-ului, este de asteptat ca redresarea activitătii economice să se traducă doar treptat prin crearea de locuri de muncă.
În acest an, rata somajului a rămas foarte ridicată în unele tări, iar nivelul de ocupare a fortei de muncă a continuat să scadă. Totusi, în ultimele luni, conditiile de pe piata fortei de muncă au început să se stabilizeze si există perspective modeste de diminuare a ratei somajului către 10,7% în UE si către 11,8% în zona euro până în 2015, diferentele dintre țări rămânând însă foarte mari.
Se preconizează că, în cursul perioadei de prognozare, inflatia preturilor de consum va rămâne scăzută atât în UE, cât si în zona euro, ratele fiind apropiate de 1½%.
Balantele de cont curent ale statelor membre vulnerabile s-au ameliorat ferm si sistematic în ultimii ani. Ca urmare a câstigurilor continue în materie de competitivitate a preturilor si a unei consolidări a sectoarelor lor de export, se preconizează că o serie de state membre vulnerabile vor înregistra în acest an excedente de cont curent.
Conform proiectelor de buget pentru 2014 disponibile înaintea datei limită a previziunilor, ameliorare va continua în 2014, dar într-un ritm mai lent. Această situatie se explică, partial, prin faptul că unele state membre si-au atins deja obiectivele pe termen mediu în ceea ce priveste soldurile bugetare structurale, ceea ce ar trebui să contribuie la reducerea progresivă a datoriei publice.
Previziunile actuale se bazează pe ipoteza că punerea în aplicare riguroasă a măsurilor de politică convenite la nivelul UE si al statelor membre va sprijini procesul de ajustare necesar, aflat în curs de desfăsurare, si va sustine îmbunătătirea atât a climatului de încredere, cât si a conditiilor financiare.
Datorită punerii în aplicare a unor politici decisive, riscurile privind integritatea monedei euro percepute în legătură cu criza datoriilor suverane au dispărut. Au apărut riscuri orientate mai mult în sens pozitiv, legate de posibilitatea ca reformele puse în aplicare în ultimii ani să poată genera mai multe efecte pozitive mai repede decât se preconizase. Cu toate acestea, desi nivelul de incertitudine a scăzut, acesta rămâne ridicat si amenintă să frâneze în continuare cresterea. Continuă să persiste riscul ca derapajul politicilor să sporească gradul de incertitudine si să reînvie presiunile financiare, în timp ce riscurile de evolutie negativă din mediul extern au crescut.
Sursa: Comisia euorpeana
Se estimează că, în a doua jumătate a anului 2013, cresterea în UE va fi de 0,5% comparativ cu aceeasi perioadă a anului 2012. Pe o bază anuală, cresterea de anul acesta a PIB-ului real este estimată la 0,0% în UE si la -0,4% în zona euro. În perspectivă, conform previziunilor, cresterea economică se va accelera treptat pe parcursul perioadei de prognozare, ajungând la 1,4% în UE si la 1,1% în zona euro în 2014 si atingând 1,9%, respectiv 1,7% în 2015.
Ajustarea internă si externă în Europa continuă, sustinută în multe cazuri prin reforme structurale de amploare si prin consolidarea fiscală semnificativă puse în aplicare în ultimii ani. Acest lucru a dus la ameliorarea conditiilor necesare pentru ca cererea internă să devină treptat principalul motor al cresterii economice în Europa. Cu toate acestea, pe fondul unor perspective mai slabe pentru economiile de piată emergente, revenirea la o crestere solidă va fi un proces progresiv.
Olli Rehn, vicepresedintele Comisiei responsabil cu afaceri economice si monetare si cu moneda euro, a declarat: „Există tot mai multe semne că economia europeană a ajuns într-un punct de cotitură. Consolidarea fiscală si reformele structurale întreprinse în Europa au pus bazele redresării. Este însă prea devreme să proclamăm victoria: nivelul somajului este încă inacceptabil de ridicat. De aceea trebuie să depunem în continuare eforturi pentru a moderniza economia europeană, pentru a realiza o crestere economică durabilă si pentru a crea locuri de muncă.”
Dezechilibrele macroeconomice acumulate sunt în scădere si se asteaptă o accelerare moderată a ritmului cresterii. Cu toate acestea, actuala ajustare a bilanturilor în unele tări continuă să afecteze investitiile si consumul.
Desi situatia pietelor financiare s-a îmbunătătit considerabil, iar ratele dobânzilor au scăzut în tările vulnerabile, aceste elemente nu s-au repercutat încă în economia reală, întrucât fragmentarea pietelor financiare persistă, existând diferente substantiale între statele membre si între firme de diferite dimensiuni.
Perspectivele actuale concordă cu caracteristicile redresărilor anterioare, care au urmat după crizele financiare grave din trecut. Deoarece a scăzut nevoia de a se reduce povara datoriilor, se preconizează că cererea internă se va consolida lent, gratie relansării cresterii consumului privat si redresării în ceea ce priveste formarea brută de capital fix datorită îmbunătătirii conditiilor globale de finantare si a perceptiei generale asupra economiei.
Având în vedere progresele realizate în ultimii ani, ritmul consolidării fiscale ar urma să încetinească în cursul perioadei de prognozare. În 2014 si 2015, se preconizează că cererea internă va fi principalul motor al cresterii, pe fondul unor perspective mai slabe pentru exporturile UE către restul lumii.
Deoarece evolutiile de pe piata fortei de muncă se manifestă, de regulă, cu cel putin o jumătate de an în urma evolutiilor PIB-ului, este de asteptat ca redresarea activitătii economice să se traducă doar treptat prin crearea de locuri de muncă.
În acest an, rata somajului a rămas foarte ridicată în unele tări, iar nivelul de ocupare a fortei de muncă a continuat să scadă. Totusi, în ultimele luni, conditiile de pe piata fortei de muncă au început să se stabilizeze si există perspective modeste de diminuare a ratei somajului către 10,7% în UE si către 11,8% în zona euro până în 2015, diferentele dintre țări rămânând însă foarte mari.
Se preconizează că, în cursul perioadei de prognozare, inflatia preturilor de consum va rămâne scăzută atât în UE, cât si în zona euro, ratele fiind apropiate de 1½%.
Balantele de cont curent ale statelor membre vulnerabile s-au ameliorat ferm si sistematic în ultimii ani. Ca urmare a câstigurilor continue în materie de competitivitate a preturilor si a unei consolidări a sectoarelor lor de export, se preconizează că o serie de state membre vulnerabile vor înregistra în acest an excedente de cont curent.
Conform proiectelor de buget pentru 2014 disponibile înaintea datei limită a previziunilor, ameliorare va continua în 2014, dar într-un ritm mai lent. Această situatie se explică, partial, prin faptul că unele state membre si-au atins deja obiectivele pe termen mediu în ceea ce priveste soldurile bugetare structurale, ceea ce ar trebui să contribuie la reducerea progresivă a datoriei publice.
Previziunile actuale se bazează pe ipoteza că punerea în aplicare riguroasă a măsurilor de politică convenite la nivelul UE si al statelor membre va sprijini procesul de ajustare necesar, aflat în curs de desfăsurare, si va sustine îmbunătătirea atât a climatului de încredere, cât si a conditiilor financiare.
Datorită punerii în aplicare a unor politici decisive, riscurile privind integritatea monedei euro percepute în legătură cu criza datoriilor suverane au dispărut. Au apărut riscuri orientate mai mult în sens pozitiv, legate de posibilitatea ca reformele puse în aplicare în ultimii ani să poată genera mai multe efecte pozitive mai repede decât se preconizase. Cu toate acestea, desi nivelul de incertitudine a scăzut, acesta rămâne ridicat si amenintă să frâneze în continuare cresterea. Continuă să persiste riscul ca derapajul politicilor să sporească gradul de incertitudine si să reînvie presiunile financiare, în timp ce riscurile de evolutie negativă din mediul extern au crescut.
Sursa: Comisia euorpeana
Autor Alexandrina Iordache
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu