Noua politica de infrastructura a Uniunii Europene

Comisia  Europeana a publicat noi harti care arata cele noua coridoare principale care vor actiona ca o coloana vertebrala a transporturilor în cadrul pietei unice europene si vor revolutiona conexiunile est–vest.

Noua politica instituie, pentru prima oara, o retea centrala de transport bazata pe noua coridoare principale: 2 coridoare nord–sud, 3 coridoare est–vest si 4 coridoare diagonale. Reteaua centrala va transforma conexiunile est–vest, va înlatura blocajele, va moderniza infrastructura si va eficientiza operatiunile transfrontaliere de transport pentru calatori si pentru companii în întreaga UE.

Noua retea centrala de transport va fi sustinuta de o retea cuprinzatoare de rute la nivel regional si national care aduc trafic în reteaua centrala. Reteaua afluenta globala va asigura acoperirea completa a UE si accesibilitatea tuturor regiunilor.

Scopul este ca treptat, pâna în 2050, cea mai mare parte a cetatenilor si a întreprinderilor din Europa sa se afle la cel mult 30 de minute distanta, ca timp de deplasare, de aceasta retea globala.

Luata în ansamblu, noua retea de transport va oferi:
- calatorii mai sigure si mai putin aglomerate,
- calatorii mai fluente si mai rapide.

Reteaua centrala va conecta:
- 94 de porturi europene principale cu legaturi feroviare si rutiere;
- 38 de aeroporturi principale cu legaturi feroviare cu orase mari;
- 15 000 de km de linii de cale ferata modernizate pentru circulatia de mare viteza;
- 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.

Reteaua centrala urmeaza sa fie realizata pâna în 2030. Aceasta va fi forta motrice economica a pietei unice care va permite o libera circulatie reala a marfurilor si a persoanelor în întreaga UE.

Proiectele ce implica România sunt cele incluse în Coridorul Rin-Dunare, a carui axa principala este formata de caile navigabile interioare Main si Dunare, si în Coridorul Orient/est - mediteraneean, ce face legatura între interfetele maritime ale Marii Nordului, Marii Baltice, Marii Negre si Marii Mediterane, optimizând utilizarea porturilor vizate si a autostrazilor maritime aferente.

Disponibilitatea finantarii va depinde de încheierea cu succes a negocierilor privind cadrul financiar multianual 2014-2020.

Finantarea pentru infrastructura de transport se va tripla pentru perioada 2014–2020, ajungând la 26 de miliarde EUR. Aceasta finantare din partea UE se va concentra asupra retelei centrale de transport, care are cea mai mare valoare adaugata în UE. Pentru a acorda prioritate conexiunilor est–vest, aproape jumatate din totalul finantarii CE pentru infrastructura de transport (11,3 miliarde EUR din cadrul mecanismului Conectarea Europei, MCE) va fi alocata numai pentru tarile beneficiare ale politicii de coeziune.