Sondaj Eurobarometru: munca la negru raspândita in Europa

Aproximativ unul din zece europeni (11%) admite ca, în anul precedent, a cumparat bunuri sau servicii care implica munca la negru, în timp ce 4% recunosc ca ei însisi au fost platiti la negru în schimbul muncii fara forme legale. În plus, unul din 30 (3%) a fost platit partial în numerar de catre angajatorul sau („remuneratie în plic”). Acestea sunt câteva dintre constatarile unui sondaj Eurobarometru, care arata ca munca la negru continua sa fie larg raspândita în Europa, desi amploarea si perceptia problemei variaza de la o tara la alta.

Problemele identificate în sondaj urmeaza sa fie abordate într-o propunere a Comisiei din aprilie, prin care se va lansa o platforma europeana pentru prevenirea si descurajarea muncii la negru, care ar avea drept obiectiv intensificarea cooperarii dintre statele membre pentru a aborda aceasta problema într-un mod mai eficace.
    
„Consecin?ele muncii la negru nu implica doar faptul ca lucratorii sunt expusi la conditii de munca periculoase si la câstiguri mai mici, ci si faptul ca ea priveaza guvernele de venituri si submineaza sistemele noastre de protectie sociala. Este necesar ca statele membre sa puna în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în munca cu forme legale si sa conlucreze mai îndeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, Comisia Europeana va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea si descurajarea muncii la negru, care ar îmbunatati cooperarea între inspectoratele de munca si organismele responsabile de asigurarea respectarii legislatiei din întreaga Europa”, a declarat dl László Andor, comisarul UE pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune.

Sondajul Eurobarometru, efectuat în 28 de state membre ale UE, arata ca:

• 11% dintre respondenti recunosc ca, în anul precedent, au cumparat bunuri sau servicii care implica munca la negru, iar 4% recunosc ca au desfasurat activitati remunerate la negru.

• 60% indica faptul ca preturile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achizitionarea de bunuri sau servicii care implica munca la negru, iar 22% mentioneaza ca au facut-o ca favoruri pentru prieteni.

• 50% mentioneaza avantajele pentru ambele parti ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21% mentioneaza dificultatea de a gasi un loc de munca cu forme legale, 16% perceptia ca impozitele sunt prea mari, iar 15% absenta altor venituri. Europenii din sud au fost cei mai numerosi printre cei care au mentionat dificultatea de a gasi un loc de munca cu forme legale (41%) sau lipsa unei alte surse de venit (26%).

• Europenii cheltuie o suma anuala medie în valoare de 200 EUR pe bunuri sau servicii care implica munca la negru, în timp ce suma anuala medie câstigata de cei care lucreaza la negru este de 300 EUR.

• Reparatiile si renovarile locuintelor (29%), reparatiile auto (22%), curatenia locuintelor (15%) si produsele alimentare (12%) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implica munca la negru.

• Europenii lucreaza la negru cel mai mult în urmatoarele sectoare: reparatii si renovari ale locuintelor (19%), gradinarit (14%), curatenie (13%) si îngrijirea copiilor mici (12%).

• Letonia, Olanda si Estonia au cel mai mare procent de respondenti care lucreaza la negru (11%). Cu toate acestea, exista diferente nationale importante cu privire la atitudinile si perceptiile cu privire la ceea ce înseamna munca la negru, precum si la natura si volumul serviciilor implicate.

• 3% dintre respondenti declara ca primesc o parte din remuneratia lor sub forma de „numerar în mâna”, o practica mai raspândita în societatile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remuneratie în plic este cel mai mare în Europa de Sud (69%), urmata de Europa Centrala si de Est (29%), în timp ce în tarile continentale si nordice se înregistreaza procente mai mici (17% si, respectiv, 7%).

Urmatoarele etape:
În aprilie 2014, Comisia va propune crearea unei platforme europene privind prevenirea si descurajarea muncii la negru, care ar reuni diverse organisme responsabile de asigurarea respectarii legislatiei din statele membre, cum ar fi inspectoratele de munca, institutiile de securitate sociala, autoritatile fiscale si cele responsabile de domeniul migratiei, precum si alte parti interesate. Platforma ar intensifica cooperarea la nivelul UE pentru a preveni si a descuraja efectiv munca la negru într-un mod mai eficient.