Comisia Europeana propune instituirea Parchetului European si consolidarea garantiilor procedurale ale OLAF
De Alexandrina Iordache
Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană actionează în vederea îmbunătătirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infractiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE.
Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări si urmăriri penale, acesta urmând să aibă competenta, la nevoie, de a trimite în judecată — în instantele din statele membre — persoanele învinuite de săvârsirea de infractiuni care afectează bugetul UE. Parchetul European va fi o institutie independentă, supusă controlului democratic.
Logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un „buget federal” — finantat de toate statele membre ale UE si administrat în temeiul normelor comune — este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii.
Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat si încheiat, astfel încât infractorii să stie că vor fi cercetati si deferiti justitiei. Acest lucru va avea un puternic efect disuasiv.
În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie si Irlanda nu vor participa, cu exceptia cazului în care acestea decid în mod voluntar si expres să facă acest lucru (consimtământ expres).
În paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reformă a Agentiei Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală (Eurojust) si prezintă o comunicare privind guvernanta Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
O structură descentralizată, eficientă din punctul de vedere al costurilor
Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare nationale. Procurorii europeni delegati vor efectua cercetările si urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal national si aplicând legislatia natională.
Actiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importantă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente si ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substantiale.
Instantelor nationale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că actiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instantele nationale. În acelasi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăsurate de Parchetul European.
Un „colegiu” format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncti si 5 procurori delegati, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel national si cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.
Drepturi procedurale temeinice
Propunerea garantează o protectie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor nationale în ceea ce priveste drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare si traducere, dreptul la informare si accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.
În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislatia UE, pentru a se asigura garantii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea si de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistentă juridică, dreptul de a prezenta probe si dreptul la audierea martorilor.
Propunerea stabileste, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum si dispozitii privind colectarea si utilizarea probelor.
Îmbunătățirea guvernantei OLAF si consolidarea garantiilor procedurale
Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernantei OLAF si consolidarea garantiilor procedurale în cadrul investigatiilor sale, în lumina dispozitiilor prevăzute pentru Parchetul European.
În acest sens se prevăd două initiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea functiei de inspector de garantii procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigatie ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garantie procedurală specifică sub forma unei autorizatii din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigatie mai intruzive (perchezitia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfăsoare în institutiile UE.
Rolul OLAF se va schimba odată cu instituirea Parchetului European.
OLAF va rămâne responsabil de investigatiile administrative care nu intră în sfera de competentă a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni si abaterile disciplinare grave si infractiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.
OLAF nu va mai efectua investigatii administrative privind fraude sau alte infractiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenta exclusivă a acestuia.
Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârsirea unor astfel de infractiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigatii în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistentă, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relatia cu procurorii de la nivel national).
Această schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid si va sprijini evitarea derulării de investigatii administrative si anchete penale asupra acelorasi fapte. Astfel vor fi sporite sansele unor rezultate pozitive ale urmăririlor penale.
Sursa: Comisia Europeana/Romania
Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări si urmăriri penale, acesta urmând să aibă competenta, la nevoie, de a trimite în judecată — în instantele din statele membre — persoanele învinuite de săvârsirea de infractiuni care afectează bugetul UE. Parchetul European va fi o institutie independentă, supusă controlului democratic.
Logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un „buget federal” — finantat de toate statele membre ale UE si administrat în temeiul normelor comune — este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii.
Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat si încheiat, astfel încât infractorii să stie că vor fi cercetati si deferiti justitiei. Acest lucru va avea un puternic efect disuasiv.
În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie si Irlanda nu vor participa, cu exceptia cazului în care acestea decid în mod voluntar si expres să facă acest lucru (consimtământ expres).
În paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reformă a Agentiei Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală (Eurojust) si prezintă o comunicare privind guvernanta Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
O structură descentralizată, eficientă din punctul de vedere al costurilor
Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare nationale. Procurorii europeni delegati vor efectua cercetările si urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal national si aplicând legislatia natională.
Actiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importantă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente si ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substantiale.
Instantelor nationale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că actiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instantele nationale. În acelasi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăsurate de Parchetul European.
Un „colegiu” format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncti si 5 procurori delegati, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel national si cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.
Drepturi procedurale temeinice
Propunerea garantează o protectie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor nationale în ceea ce priveste drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare si traducere, dreptul la informare si accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.
În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislatia UE, pentru a se asigura garantii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea si de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistentă juridică, dreptul de a prezenta probe si dreptul la audierea martorilor.
Propunerea stabileste, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum si dispozitii privind colectarea si utilizarea probelor.
Îmbunătățirea guvernantei OLAF si consolidarea garantiilor procedurale
Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernantei OLAF si consolidarea garantiilor procedurale în cadrul investigatiilor sale, în lumina dispozitiilor prevăzute pentru Parchetul European.
În acest sens se prevăd două initiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea functiei de inspector de garantii procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigatie ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garantie procedurală specifică sub forma unei autorizatii din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigatie mai intruzive (perchezitia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfăsoare în institutiile UE.
Rolul OLAF se va schimba odată cu instituirea Parchetului European.
OLAF va rămâne responsabil de investigatiile administrative care nu intră în sfera de competentă a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni si abaterile disciplinare grave si infractiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.
OLAF nu va mai efectua investigatii administrative privind fraude sau alte infractiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenta exclusivă a acestuia.
Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârsirea unor astfel de infractiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigatii în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistentă, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relatia cu procurorii de la nivel national).
Această schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid si va sprijini evitarea derulării de investigatii administrative si anchete penale asupra acelorasi fapte. Astfel vor fi sporite sansele unor rezultate pozitive ale urmăririlor penale.
Sursa: Comisia Europeana/Romania
Autor Alexandrina Iordache
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu