Comisia Europeana: O noua abordare privind insolventa

Comisia Europeană a prezentat o serie de principii comune aplicabile procedurilor de insolvență inițiate la nivel național împotriva întreprinderilor aflate în dificultăți financiare. Obiectivul acestora este de a pune accentul pe încurajarea restructurării într-un stadiu incipient a întreprinderilor viabile, prevenindu-se astfel intrarea lor în insolvență, mai degrabă decât pe lichidarea întreprinderilor respective.

Având în vedere cele aproximativ 200.000 de întreprinderi din UE care riscă să intre în insolvență și cele 1,7 milioane de persoane care riscă să își piardă locul de muncă în fiecare an ca urmare a acestei situații, Comisia dorește să ofere întreprinderilor viabile șansa de a se restructura și de a se menține pe piață.

Reformarea normelor naționale în materie de insolvență ar fi în avantajul tuturor părților: le-ar permite firmelor viabile să își continue activitatea și să protejeze locurile de muncă și, totodată, ar crea un mediu mai favorabil pentru instituțiile creditoare, care în acest fel și-ar putea recupera o parte mai importantă din investiții decât dacă întreprinderile debitoare ar da faliment.

Întreprinzătorilor cinstiți care au trecut printr-un faliment ar trebui să li se ofere rapid o a doua șansă, întrucât s-a dovedit că aceștia au mai mult succes a doua oară. Recomandarea survine în urma unei consultări publice desfășurate anul trecut cu privire la o abordare europeană a insolvenței și a unei propuneri de revizuire a normelor UE privind cazurile de insolvență transfrontalieră, care a fost aprobată recent de Parlamentul European.
    
„Întreprinderile sunt indispensabile pentru crearea de prosperitate și de locuri de muncă, dar să pui pe picioare o întreprindere și să o menții pe linia de plutire e greu, mai ales în contextul economic actual”, a declarat doamna Viviane Reding, vicepreședinte a Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție. „În condițiile în care tot mai multe întreprinderi se confruntă cu dificultăți financiare în Europa, trebuie să reconsiderăm felul în care abordăm problema insolvenței societăților comerciale. Prima firmă producătoare de automobile a lui Henry Ford a intrat în faliment după 18 luni de activitate, însă acesta a ajuns mai târziu să înființeze una dintre cele mai de succes societăți din lume. Nu ar trebui să sufocăm inovarea — dacă la început un întreprinzător cinstit are parte de eșec, ar trebui să i se dea posibilitatea să încerce din nou. Normele noastre privind insolvența ar trebui să faciliteze un nou început”.
    
„Trebuie să instituim un mecanism eficient care să ne permită să îi deosebim pe întreprinzătorii cinstiți de cei necinstiți, acest lucru fiind esențial pentru reducerea stigmatului cu care este asociat în prezent falimentul”, a întărit vicepreședintele Antonio Tajani, comisarul UE pentru industrie și antreprenoriat. „Această distincție ar trebui să permită eliminarea discriminării acelor întreprinzători care au ajuns într-o situație de faliment fără să fi comis fraude, astfel încât aceștia să poată beneficia de orice sprijin de piață disponibil pentru a porni o nouă afacere.”
    
Recomandarea Comisiei va contribui la instituirea unui cadru coerent pentru normele naționale în materie de insolvență, cerând statelor membre:

- să faciliteze restructurarea într-un stadiu incipient a întreprinderilor aflate în dificultăți financiare , înainte de lansarea procedurii oficiale de insolvență și fără proceduri lungi sau costisitoare, astfel încât să limiteze recurgerea la procedura de lichidare;

- să permită întreprinderilor cu datorii să își restructureze activitatea fără să fie nevoie să se înceapă oficial procedurile judiciare;

- să dea întreprinderilor aflate în dificultăți financiare posibilitatea de a solicita o perioadă de grație temporară de până la patru luni (care să poată fi prelungită până la cel mult 12 luni), perioadă în care să adopte un plan de restructurare, înainte ca instituțiile creditoare să poată iniția proceduri de executare silită împotriva lor;

- să faciliteze procesul de adoptare a planului de restructurare, ținând seama atât de interesele debitorilor, cât și de cele ale creditorilor, astfel încât să se mărească șansele de salvare a întreprinderilor viabile;

- să reducă impactul negativ pe care falimentul l-ar avea asupra șanselor viitoare ale unui întreprinzător de a pune bazele unei noi afaceri, în special prin descărcarea acestora de datorii în termen de cel mult trei ani.

Următoarele etape: Conform recomandării, statele membre ar trebui să instituie măsuri corespunzătoare în termen de un an. În termen de 18 luni de la adoptarea recomandării, Comisia va efectua o evaluare a stării de fapt, pe baza rapoartelor anuale ale statelor membre, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida abordarea orizontală în materie de insolvență.