Comisia Europeana a adoptat Acordul de parteneriat cu România

Comisia Europeana a adoptat un „Acord de parteneriat” cu România, în care este stabilita strategia de utilizare optima, în întreaga tara, a fondurilor structurale si de investitii europene. Acordul pregateste terenul pentru investirea a 23 de miliarde de euro, suma care reprezinta totalul finantarilor în cadrul politicii de coeziune în perioada 2014­2020 (în preturi curente, incluzând finantarea în cadrul Cooperarii teritoriale europene si alocarile bugetare pentru Initiativa privind ocuparea fortei de munca în rândul tinerilor). De asemenea, România primeste 8 miliarde de euro pentru dezvoltare rurala si 168 de milioane de euro pentru sectorul pescuitului si pentru cel maritim.

Investitiile UE vor atenua somajul si vor stimula competitivitatea si cresterea economica prin sprijinul acordat inovarii, formarii profesionale si învatamântului în orase si în zonele rurale. De asemenea, investitiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea sociala si vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, în care resursele sunt utilizate eficient.

Fondurile structurale si de investitii europene (fondurile ESI) sunt:
- Fondul european de dezvoltare regionala
- Fondul social european
- Fondul de coeziune
- Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime
- Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala
    
Comentând acordul, comisarul pentru politica regionala, domnul Johannes Hahn, a declarat: „Astazi am adoptat un plan de investitii strategic, vital, care aseaza România pe calea crearii de locuri de munca si a cresterii economice în urmatorii 10 ani. Acest Acord de parteneriat reflecta determinarea comuna a Comisiei Europene si a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE – investitiile noastre trebuie sa aiba caracter strategic, conform noii politici de coeziune – care sa vizeze în mod preponderent economia reala, cresterea economica sustenabila si investitiile în oameni. Însa obiectivul major nu este viteza, ci calitatea, iar în lunile urmatoare suntem pe deplin dedicati sa negociem cel mai bun rezultat posibil în ceea ce priveste investitiile realizate din fondurile structurale si de investitii europene în perioada 2014-2020. Pentru a asigura derularea unor programe de o buna calitate este nevoie de angajament din partea tuturor partilor implicate.”
    
Comisarul Hahn a adaugat: „Aceasta strategie de investitii are la baza importanta contributie pe care România o realizeaza deja prin sustinerea UE în atingerea unor obiective ale acesteia si anume cresterea inteligenta, incluziunea sociala si atenuarea efectelor schimbarilor climatice. În prezent, România are o baza solida în acest Acord de parteneriat, care implica toate fondurile structurale si de investitii si care imprima o directie strategica viitoarelor programe care vor stimula inovarea, vor transforma IMM­urile române în modele de crestere si vor asigura competitivitatea României în sectoare în cre?tere, precum TIC, energia, ingineria, nanotehnologiile sau bioeconomia. Fondurile ESI sus?in regiunile ?i ora?ele din România pentru a face fa?a acestor provocari.”

Dacian Ciolos, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, a afirmat:
„Prin adoptarea Acordului de parteneriat am realizat un pas important în crearea unui cadru strategic pentru utilizarea cu succes a tuturor fondurilor structurale si de investitii europene în România. Sper ca îmbunatatirea coordonarii între fonduri va fi reflectata într-o crestere a eficientei si a sinergiei în implementarea programelor, într-o rentabilitate mai mare a sumelor investite din fondurile UE si într-un impact pozitiv tangibil pentru economia României si pentru cetatenii ei. Este important ca beneficiile cresterii economice si ale crearii de locuri de munca sa fie vizibile nu doar în orase, ci si în mediul rural, unde, în prezent, toate fondurile structurale si de investitii pot avea efecte mai mari prin intermediul unor instrumente îmbunatatite. De asemenea, îmi exprim satisfactia ca programul de dezvoltare rurala al României a fost deja transmis Comisiei si, în prezent, este în curs de examinare. Va fi unul dintre cele mai mari programe de dezvoltare rurala din UE si, daca fondurile sunt utilizate în mod judicios, iar programul este bine implementat, acesta va oferi oportunitati agricultorilor si partilor interesate din mediul rural pentru a face fata provocarilor cu care se confrunta. Împreuna cu politica agricola comuna reformata, fondurile de dezvoltare rurala ofera numeroase instrumente pentru a dezvolta si a diversifica economia rurala din România, sporindu-i competitivitatea si îmbunatatind, în acelasi timp, administrarea resurselor naturale”.
    
Domnul László Andor, comisarul pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, a declarat:
„Felicit România pentru eforturile ei de a finaliza Acordul de parteneriat si multumesc autoritatlor române pentru cooperarea lor constructiva cu Comisia. În perioada 2014­2020, din Fondul social european vor fi disponibile 4,77 miliarde EUR pentru a ajuta România sa creasca nivelul de ocupare al fortei de munca si sa reduca saracia, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 si cu recomandarile UE specifice fiecarei tari. Prioritatile majore alese de România pentru a fi finantate din FSE includ somajul în rândul tinerilor, îmbunatatirea relevantei pentru piata muncii a învatamântului si a formarii profesionale, combaterea saraciei si a excluziunii sociale a minoritatii rome si îmbunatatirea eficientei si a calitatii administratiei publice si ale sistemului judiciar.”
    
Comisarul pentru afaceri maritime si pescuit, doamna Maria Damanaki, a afirmat:
„Ca si în cazul tuturor celorlalte fonduri, Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime are ca obiective realizarea de investitii si crearea de locuri de munca la nivelul comunitatilor locale. În România, fondul va sprijini proiecte vizând reducerea impactului pescuitului asupra ecosistemului marin. De asemenea, fondul va contribui la diversificarea produselor pescaresti si de acvacultura actuale. În spiritul noii politici comune în domeniul pescuitului, „Bruxelles-ul” nu va indica în amanunt modul în care ar trebui cheltuit fiecare cent; în schimb va lasa la latitudinea specialistilor din România, care îsi cunosc cel mai bine meseria, industria si regiunile locale, alegerea modalitatilor de actiune în vederea asigurarii unui viitor sustenabil”.