Eu sunt șeful!

Dacă ne oprim cu gândul la faptele biblice, mai precis la adevărurile credinței creștine, ne rețin atenția următoarele: „EU sunt Alfa și Omega” (începutul și sfârșitul). Doar mântuitorul nostru Iisus Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, în Trinitate cu Duhul Sfânt poate afirma despre Sine cele de mai sus!

În lumea noastră, păcătoasă și coruptă, cel ce se crede buricul pământului, care conjugă exclusiv la persoana întâi: eu decid, eu hotărăsc, eu sunt, al meu este..., ai mei sunt... ale mele sunt... nu face decât să demonstreze îngustime de cuget, egoism, ca prim pas către autocrație. Ceea ce nu are nimic în comun cu democrația (demos, ieratos = puterea poporului).

Or, istoria ne-a evidențiat, cu prisosință, că autocrații infatuați de vremelnică putere au sfârșit prin a deveni pulbere istorică, exemple de neurmat. Dați-mi, vă rog, exemplu de autocrat care să-și fi sfârșit viața pământească altfel decât neplăcut: Napoleon, în surghiun, uitat și fără glorie, Hitler cu glonțul din propria armă, la noi, prin împușcare lângă un perete de garnizoană militară.

Eu, eu și iarăși eu! Eu fac și desfac, eu și numai eu hotărăsc dacă puteți să trăiți ori să muriți! Cine și de ce să se autoprocopsească- oricum îl va chema și orice funcție vremelnică va ocupa, cu puteri discreționare?! În loc de a gândi și acționa românește, în interesul poporului care i-a dat girul unei funcții vremelnice, unii decidenți se fac preș în calea intereselor de aiurea, îi servesc punând țara la mezat cu ușurință și inconștiență.