Chirurgie infantilă, sau Mecca suferinţelor inocenţei

De Ionel Lazarică 06 Iulie 2015, 15:10 Editorial

Sala operatie spital BrailaDe cele mai multe ori, mass-media abundă în ştiri negative despre sistemul sanitar, jurnaliştii întrecându-se parcă, să scoată la iveală „bolile” care minează buna funcţionare a acestui important organism social.

În goana neobosită după senzaţional, după elementul care va vinde publicaţia, într-o lume extrem de concretă, în care verbul „a avea” este mai important decât verbul „a fi”, cine mai are timp să observe sacrificiile, devotamentul şi munca asiduă de a salva vieţi (luptând cu secundele, uneori în miez de noapte), depuse pe altarul acestui nobil ideal, de către medici şi asistente?

În acest sens, aş putea să-l citez pe unul dintre marii filosofi medievali, evreul Moise Maimonide, care spunea, referindu-se la cei care s-au aplecat, cu altruism, asupra destinelor umanităţii: „Cine salvează o viaţă, salvează o lume”, maximă ce ar putea fi înscrisă la intrarea în Secţia de chirurgie infantilă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila (Nr. 3), unde, într-una din  nopţile trecute, am ajuns din cauza unei nefericite întâmplări.

La vremea aceea, când Brăila întreagă dormea, în jurul orelor 23, mai mulţi copii veniţi în urgenţă, cu probleme medicale acute, au fost consultaţi, supuşi unor analize specifice şi apoi diagnosticaţi, cu operativitate şi profesionalism, cei mai mulţi, în funcţie de afecţiunile constatate, fiind  pregătiţi pentru intervenţii chirurgicale.

Echipa care asigura serviciul medical de gardă era compusă din dr. Drăgulescu Dan, chirurg, dr.Bratu Laurenţiu, medic ATI, as.sală Ardeleanu Mariana, as.sală Păiş Alina şi as. ATI Bercaru Mirela.

În prezenţa mea şi a mai multor părinţi, copiii, de vârste mici (cel mai mare era clasa a V-a), pregătiţi pentru operaţie, intrau în zona blocului operator cu o seninătate aproape matură (doar într-un caz am văzut câteva lacrimi), însoţiţi de personalul de specialitate, apoi, după perioada de reanimare, erau transportaţi către saloane, cu aceeaşi grijă, aproape părintească, deşi, cu siguranţă, cadrele medicale au făcut asta de sute de ori.

 Mărturisesc că am fost impresionat de faptul că, în decurs de două ore, au fost operaţi cu succes patru copii, un lucru extraordinar, care dovedeşte înaltul profesionalism al echipei de medici, în special al medicului chirurg, dr. Drăgulescu Dan.

 Din nefericire, aceste fapte nu se cunosc; cine să ştie că, la o oră atât de târzie, au fost salvate vieţile atâtor copii, de către o echipă de medici de excepţie care reprezintă, sunt convins, cu înaltul lor umanism, împreună cu mulţi alţii, neştiuţi, România adevărată.

Gândindu-mă la filosoful evreu citat mai înainte, aş fi vrut să-l întreb pe medicul, dr. Drăgulescu Dan: ”Câte lumi aţi salvat domnule doctor?”, dar era atât de obosit şi oricum, nu cred că s-a gândit atunci decât la vieţile celor mici, nu la universurile pe care le-a creat astfel…

 

Autor Ionel Lazarică 06 Iulie 2015, 15:10 Editorial
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii