Sfârșitul iluziilor

Confiscarea banilor cetățenilor ciprioți de către UE și FMI pune capăt oricăror iluzii mai rămăseseră că Uniunea Europeană este un proiect construit pe baze democratice, cu respect pentru cetățeni. Dictatul din vară impus României putea avea scuza prostiei USL și a acțiunilor pripite a acestora, deși instituțiile europene și americane închiseseră ochii la abuzurile similare ale președintelui Băsescu.

Acum, nu mai există nici o scuză. Desigur, se vor găsi mulți care să se bucure că „se taxează banii mafiei ruse”. Ținta nu este chiar întâmplător aleasă. Cipru este un paradis fiscal care stătea ca un ghimpe în coastă. În mod sigur acolo se petreceau lucruri nu tocmai în regulă din punct de vedere fiscal. Irelevant însă, atâta vreme cât cei afectați sunt în primul rând cetățenii obișnuiți. Pentru un mafiot, un 10% poate fi o pierdere acceptabilă. Pentru un om de rând, poate însemna 2-3 luni de pensie.

Ceea ce s-a întâmplat este mai mult decât un abuz. Este o prostie. Impactul emoțional va fi enorm și consecințele asupra zonei euro greu de evaluat în momentul de față. Se creează un precedent care va distruge pe termen lung încrederea în bănci și e posibil ca rezultatele să fie incomparabil mai mari decât ceea ce s-ar fi întâmplat dacă băncile ar fi dat faliment. O primă consecință, însă, va fi în mod clar ascensiunea naționalismului și a populismului. Discuțiile cu privire la retragerea din Uniunea Europeană sau/și din Uniunea Monetară se vor înteți. Când te poți trezi că niște străini îți fură din cont banii fără nici o jenă ai o altă perspectivă asupra marelui proiect european.

Când României i se băga pe gât un președinte pe care propriul popor îl refuza UE putea juca pe cartea moralității: „Știm că nu-l mai suportați pe Băsescu, dar regulile jocului democratic spun că el trebuie să-și termine mandatul în mod constituțional”. Acum, UE și FMI devin pe față imorale, lovind exact în cei pe care ar fi trebuit, chipurile, să-i apere. Gestul împotriva cetățenilor ciprioți pune altfel în lumină mizeria întâmplată României în 2010, când Traian Băsescu a majorat TVA cu 5%. Poate că nu-i deranjasem destul, de s-au purtat cu „mănuși”. Avem, față de Cipru, avantajul unor investiții și sinecuri vestice profitabile.

Faptul că s-a „lucrat” atât de brutal arată că se dorește să se dea un semnal puternic protestelor împotriva măsurilor de austeritate: „vedeți ce au pățit alții, nu mai plângeți atâta că v-au mărit taxele și se reduc beneficiile”. Din punct de vedere practic, e greu de crezut că o astfel de măsură s-ar putea lua împotriva Italiei sau a Spaniei. Așa, Cipru, vorba maestrului Dinică, „țară mică, mese puține”. Dar s-a creat un precedent periculos și se oferă muniție din plin adversarilor proiectului european. Iar românii descoperă că între UE și URSS e doar o diferență de 3 litere.