România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Prețurile cresc de aproape trei ori mai rapid decât media UE

România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ritmul de creștere al prețurilor, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat pentru luna mai 2026. În timp ce inflația a avansat moderat la nivel european, economia românească se confruntă în continuare cu presiuni semnificative asupra costului vieții.

Datele statistice arată că rata anuală a inflației a ajuns la 3,2% în zona euro și la 3,3% în ansamblul Uniunii Europene. Comparativ, România a înregistrat o rată de 9,7%, menținându-se la mare distanță de restul statelor membre și confirmând tendința ultimelor luni.

Diferența este considerabilă chiar și în raport cu țările care ocupă următoarele poziții în clasamentul european al inflației. Bulgaria se situează pe locul al doilea, cu 6,3%, în timp ce Lituania completează podiumul cu 5,1%. Chiar dacă și aceste state se confruntă cu majorări importante ale prețurilor, nivelul înregistrat în România rămâne semnificativ mai ridicat.

La polul opus se află economii care au reușit să mențină sub control presiunile inflaționiste. Suedia raportează cea mai redusă rată a inflației din Uniunea Europeană, de doar 1,1%, urmată de Danemarca și Cehia, ambele cu câte 1,8%. Aceste valori indică o stabilitate mult mai mare a prețurilor și un impact mai redus asupra bugetelor gospodăriilor.

Potrivit datelor europene, principalul factor care a alimentat inflația în luna mai a fost sectorul energetic. Prețurile la energie au accelerat puternic, înregistrând o creștere anuală de 10,9%, față de 5,1% în luna precedentă. Evoluția reflectă presiunile existente pe piețele energetice și efectele acestora asupra consumatorilor și companiilor.

În același timp, serviciile au continuat să contribuie la menținerea inflației la un nivel ridicat. Costurile din acest sector au crescut cu 3,5% într-un singur an, influențând cheltuielile populației pentru transport, turism, sănătate, educație și alte activități de zi cu zi.

Pentru România, impactul acestor evoluții este amplificat de o serie de factori interni. Economiștii atrag atenția că vulnerabilitățile structurale ale economiei, presiunile din zona consumului și costurile ridicate ale energiei contribuie la menținerea unei inflații peste media europeană. În consecință, populația resimte mai acut scumpirile la alimente, utilități, combustibili și servicii.

Diferența dintre România și media europeană este relevantă și din perspectiva puterii de cumpărare. Cu o inflație de aproape 10%, veniturile reale ale populației sunt supuse unei presiuni constante, iar costurile zilnice cresc într-un ritm mult mai rapid decât în majoritatea statelor membre.

În timp ce multe țări europene au reușit să reducă treptat efectele valului inflaționist din ultimii ani, România continuă să se confrunte cu provocări majore. Evoluția prețurilor din următoarele luni va depinde atât de dinamica piețelor internaționale de energie, cât și de măsurile economice adoptate la nivel național pentru limitarea presiunilor asupra consumatorilor.

Până atunci, statisticile Eurostat confirmă o realitate dificilă pentru economia românească: România rămâne statul cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, iar ritmul scumpirilor este de aproape trei ori mai mare decât media înregistrată la nivel comunitar.