Transformarea sistemului bibliotecar din județul Brăila în perioada 2011–2025: infrastructură, utilizatori, resurse umane și patrimoniu documentar

REZUMAT

Bibliotecile reprezintă infrastructuri culturale, educaționale și informaționale importante pentru dezvoltarea comunităților locale, facilitând accesul populației la informație, educație și cultură. În ultimele decenii, rolul și modul de utilizare a bibliotecilor au fost influențate de transformările demografice, sociale și tehnologice, ceea ce impune o analiză integrată a infrastructurii, utilizatorilor și resurselor instituționale.

Prezenta lucrare analizează transformarea sistemului bibliotecar din județul Brăila din România, cu accent asupra perioadei 2011– 2025. Sunt analizate patru dimensiuni principale: infrastructura bibliotecară, utilizarea serviciilor, resursele umane și patrimoniul documentar. Pentru identificarea tendințelor structurale ale infrastructurii, analiza numărului de biblioteci este extinsă până în anul 1995.

Rezultatele arată o diminuare semnificativă a numărului de biblioteci, de la 209 unități în 1995 la 121 în 2025, respectiv o reducere de aproximativ 42,1%. În perioada 2011–2025, numărul bibliotecilor a scăzut de la 189 la 121, cu aproximativ 36,0%. În aceeași perioadă, numărul cititorilor activi s-a redus de la 51.825 la 28.767, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 44,5%. Cel mai redus nivel al utilizatorilor a fost înregistrat în 2021, când numărul cititorilor activi a ajuns la 21.424.

Evoluția resurselor umane a fost diferită. Numărul angajaților a crescut de la 111 persoane în 2011 la un maxim de 181 în 2017, după care a scăzut gradual până la 144 în 2025. În ceea ce privește patrimoniul documentar, numărul volumelor existente a scăzut de la1.876.535 în 2011 la 1.476.145 în 2025, respectiv cu aproximativ21,3%. În același timp, numărul mediu de volume per bibliotecă a crescut de la aproximativ 9.929 la 12.200, ceea ce indică o concentrare a resurselor documentare în cadrul unei rețele mairestrânse de unități.

Analiza teritorială evidențiază concentrarea activității bibliotecare în municipiul Brăila. În 2025, municipiul concentra aproximativ67,4% din cititorii activi și 66,0% din personalul angajat al bibliotecilor din județ. Rezultatele sugerează că sistemul bibliotecar din județul Brăila traversează un proces de restructurare și concentrare, caracterizat prin reducerea infrastructurii și a utilizării tradiționale, concomitent cu concentrarea resurselor documentare și menținerea unei capacități instituționale semnificative.

Cuvinte-cheie: biblioteci, județul Brăila, cititori activi, personal,resurse documentare, infrastructură culturală, acces la informație,dezvoltare teritorială.

INTRODUCERE

Bibliotecile reprezintă componente importante ale infrastructuriiculturale și educaționale, având un rol tradițional în asigurarea accesului populației la cărți, publicații și alte resurse informaționale. În societatea contemporană, funcțiile bibliotecilor s-au extins, acestea devenind în multe comunități spații pentru educație, alfabetizare digitală, participare culturală și interacțiune socială.

Transformările tehnologice au modificat profund modalitățile princare populația accesează informația. Dezvoltarea internetului, aplatformelor digitale și a resurselor electronice a redus dependența de suportul fizic tradițional. În paralel, schimbările demografice, migrația populației și îmbătrânirea demografică pot influența dimensiunea și structura populației care utilizează serviciile bibliotecare.

Obiectivul principal al cercetării este analiza evoluției sistemului bibliotecar din județul Brăila în perioada 2011–2025 prin corelarea următorilor indicatori:

• numărul de biblioteci;
• numărul de cititori activi;
• numărul personalului angajat;
• numărul volumelor existente;
• numărul mediu de volume per bibliotecă;
• distribuția teritorială a utilizatorilor și resurselor umane.

Pentru numărul de biblioteci, analiza este extinsă la perioada1995–2025, pentru evidențierea tendinței structurale pe termenlung.

Pornind de la aceste obiective, cercetarea formulează două ipoteze principale.

H1: Sistemul bibliotecar din județul Brăila a cunoscut în perioada analizată o reducere a infrastructurii și a utilizării tradiționale, exprimată prin diminuarea numărului de biblioteci și a numărului de cititori activi.

H2: Reducerea infrastructurii și a utilizării nu a fost proporțională cu reducerea resurselor instituționale, ceea ce a condus la creșterea numărului mediu de volume per bibliotecă și la diminuarea raportului dintre cititori și personal.

DATE SI METODOLOGIE

Cercetarea utilizează date statistice privind bibliotecile din județul Brăila, provenite din baza de date TEMPO-ONLINE a Institutului Național de Statistică.

Au fost analizate următoarele categorii de indicatori: numărul total de biblioteci; numărul cititorilor activi; numărul personalului angajat; numărul volumelor existente; numărul mediu de volume per bibliotecă.

Pentru infrastructura bibliotecară a fost utilizată seria 1995–2025.Pentru celelalte categorii de indicatori, analiza principală acoperă perioada 2011–2025. Unitatea principală de analiză este județul Brăila. Pentru anul 2025a fost realizată și o analiză teritorială, prin diferențierea municipiului Brăila, a orașelor Făurei, Ianca și Însurăței și a localităților rurale.

Metoda utilizată este analiza statistică descriptivă. Pentru fiecareindicator au fost urmărite: evoluția anuală; valorile minime și maxime; variația absolută; variația procentuală; identificarea modificărilor semnificative ale tendinței; comparația dintre începutul și sfârșitul perioadei; distribuția teritorială; raportul dintre utilizatori și resursele umane; raportul dintre fondul documentar și numărul bibliotecilor.

Variația procentuală a fost calculată prin relația:

Variația procentuală = [(Valoarea finală − Valoarea inițială) /Valoarea inițială] × 100.

Pentru analiza utilizării resurselor umane a fost calculat raportul:

Cititori activi/angajat = Numărul cititorilor activi / Numărulangajaților.

Pentru analiza gradului de concentrare a fondului documentar a fostutilizat indicatorul:

Volume/bibliotecă = Numărul total de volume / Numărul total debiblioteci.

Analiza trebuie interpretată ca una descriptivă. Relațiile observate între indicatori nu sunt considerate automat relații cauzale, întrucât datele utilizate nu permit izolarea efectelor factorilor demografici, economici, tehnologici sau instituționali.

REZULTATE

Evoluția infrastructurii bibliotecare

Datele indică o diminuare semnificativă a rețelei de biblioteci dinjudețul Brăila pe termen lung. În anul 1995 existau 209 biblioteci, iar în 2025 numărul acestora aajuns la 121. Reducerea absolută a fost de 88 de unități,reprezentând aproximativ 42,1%. În perioada 2011–2025, numărul bibliotecilor a scăzut de la 189 la121, respectiv cu aproximativ 36,0%. Tendința a fost relativ graduală până în jurul anului 2017, când existau 174 de biblioteci, după care diminuarea s-a accentuat. În 2019 și 2020 erau 160 de unități, iar în 2021 numărul a scăzut la 135. În 2025 au fost înregistrate 121 de biblioteci.

Această evoluție indică o transformare structurală a infrastructurii bibliotecare. Reducerea numărului de unități poate fi asociată cu procese de reorganizare instituțională, schimbări demografice șimodificări ale modului de furnizare a serviciilor publice. Totuși, datele statistice utilizate nu permit determinarea ponderii fiecărui factor.

Evolutia cititorilor activi

Numărul cititorilor activi reprezintă unul dintre cei mai relevanți indicatori pentru analiza utilizării tradiționale a bibliotecilor. În 2011, în județul Brăila erau înregistrați 51.825 de cititori activi. În 2025 numărul acestora a fost de 28.767. Reducerea absolută a fost de 23.058 de persoane, echivalentă cu aproximativ 44,5%.

Evoluția anuală evidențiază mai multe etape. În intervalul 2011–2019, numărul cititorilor activi a scăzut de la 51.825 la 38.425. Deși au existat fluctuații intermediare, direcția generală a fost descendentă. În perioada 2019–2021 s-a produs cea mai importantă diminuare. Numărul cititorilor a scăzut de la 38.425 în 2019 la 30.182 în 2020 și la 21.424 în 2021. După 2021 s-a produs o recuperare importantă. În 2022 numărul cititorilor activi a ajuns la 28.473. În perioada 2023–2025, indicatorul s-a stabilizat în jurul valorii de 28.000–29.000. În 2025, nivelul era încă cu aproximativ 44,5% inferior celui din2011.

Figura 2. Evoluția cititorilor activi în județul Brăila, 2011–2025.

Reducerea accentuată din perioada 2020–2021 trebuie interpretatăși în contextul perturbărilor generate de pandemia COVID-19 și al restricțiilor privind accesul fizic la instituțiile culturale. Recuperarea ulterioară sugerează că o parte a reducerii a avut caracter conjunctural, însă stabilizarea ulterioară la un nivel mult inferior celui din 2011 indică și existența unor factori structurali.

Evoluția resurselor umane

Spre deosebire de cititorii activi, personalul angajat în biblioteci a prezentat o evoluție diferită. În 2011 existau 111 angajați. Numărul acestora a crescut puternic în anii următori, ajungând la 178 de persoane în 2016 și la un maxim de 181 în 2017. După 2017, numărul angajaților a intrat pe o tendință descendentă, ajungând la 172 în 2018, 167 în 2019, 160 în 2020 și 157 în 2021. În 2025 au fost înregistrați 144 de angajați. Prin urmare, între 2011 și 2025 există o creștere netă de 33 depersoane, respectiv aproximativ 29,7%. Totuși, în raport cu maximul din 2017, numărul angajaților a scăzut cu aproximativ 20,4%. Această evoluție este importantă deoarece demonstrează că reducerea numărului de utilizatori nu a fost însoțită de o reducere proporțională a resurselor umane. În 2011 existau aproximativ 467 de cititori activi pentru fiecare angajat, în timp ce în 2025 raportul a fost de aproximativ 200 de cititori pentru fiecare angajat.

Figura 3. Evoluția comparativă a cititorilor activi 2011–2025.

Reducerea raportului cititori/angajat reflecta schimbarea rolului personalului bibliotecar, de la activități predominant orientate către împrumutul și gestionarea documentelor către activități educaționale, culturale, digitale și comunitare.

Evoluția patrimoniului documentar

Un alt indicator important este reprezentat de numărul total de volume existente în biblioteci. În 2011, bibliotecile județului Brăila dețineau 1.876.535 volume. În 2025, numărul acestora a fost de 1.476.145. Reducerea absolută a fost de 400.390 de volume, respective aproximativ 21,3%. Prin comparație, numărul bibliotecilor s-a redus cu aproximativ36,0% în aceeași perioadă. Rezultă că fondul documentar s-a redusîntr-un ritm mai lent decât infrastructura. Această diferență produce o evoluție interesantă a numărului mediu de volume per bibliotecă. În 2011 existau aproximativ 9.929 volume per bibliotecă, în timp ce în 2025 valoarea a ajuns la aproximativ 12.200 volume. Creșterea este de aproximativ 22,9%.

Figura 4. Evoluția numărului mediu de volume per bibliotecă 2011–2025.

Rezultatul susține ipoteza unei concentrări progresive a resurselor documentare în cadrul unei rețele mai restrânse de unități.

Tabelul evidențiază caracterul multidimensional al transformării sistemului. Numărul bibliotecilor și numărul cititorilor activi au scăzut, însă fondul documentar s-a redus într-un ritm mai lent, iar numărul mediu de volume per bibliotecă a crescut. În același timp, numărul personalului din 2025 este superior celui din 2011. Prin urmare, evoluția nu poate fi descrisă exclusiv prin conceptul de „declin”. Mai adecvat este conceptul de restructurare și concentrare a sistemului bibliotecar.

Distribuția teritorială

Datele pentru anul 2025 indică o concentrare importantă a activității bibliotecare în municipiul Brăila. Din totalul de 28.767 de cititori activi la nivel județean, municipiul Brăila a înregistrat 19.401, reprezentând aproximativ 67,4% din total. Orașul Însurăței a avut 1.059 de cititori activi, Ianca 919, iar Făurei 384. La nivel agregat, mediul urban a însumat 21.763 de cititori activi, respectiv aproximativ 75,7% din total, iar mediul rural 7.004, respectiv aproximativ 24,3%. Diferențele sunt și mai evidente din perspectiva evoluției în timp. Comparativ cu 2011, numărul cititorilor activi din mediul rural ascăzut cu aproximativ 61,4%, în timp ce în mediul urban reducereaa fost de aproximativ 35,4%. Prin urmare, comunitățile rurale par să fie mai expuse diminuării utilizării serviciilor bibliotecare. În cazul resurselor umane se observă o concentrare în municipiul reședință de județ. În 2025, municipiul Brăila concentra 95 de angajați, respectiv aproximativ 66,0% din personalul bibliotecilor din județ. Aceste rezultate indică un grad ridicat de polarizare a sistemului bibliotecar în jurul municipiului Brăila.

DISCUȚII

Rezultatele indică o transformare complexă a sistemului bibliotecar din județul Brăila. Aceasta nu constă doar în reducerea numărului de biblioteci și utilizatori, ci într-o modificare a raportului dintre infrastructură, resurse și utilizarea serviciilor. Prima componentă a transformării este reducerea infrastructurii. Numărul bibliotecilor s-a redus cu 36,0% între 2011 și 2025 și cu 42,1% între 1995 și 2025.

A doua componentă este reducerea utilizării tradiționale. Numărul cititorilor activi a scăzut cu 44,5% în perioada 2011–2025. Este important de subliniat că ritmul de reducere a cititorilor a fostmai mare decât ritmul de reducere a infrastructurii. Acest rezultat sugerează că problema nu poate fi explicată exclusiv prin diminuarea numărului de biblioteci. Schimbarea comportamentelor informaționale reprezintă cel mai probabil principalul factor. Populația are în prezent acces la o cantitate mult mai mare de informație digitală decât în urmă cu două decenii, ceea ce poate reduce utilizarea bibliotecilor pentru accesul tradițional la documente.

Un al treilea aspect îl reprezintă concentrarea resurselor documentare. Fondul documentar total s-a redus cu 21,3%, însă numărul bibliotecilor a scăzut cu 36,0%. În consecință, numărul mediu de volume per bibliotecă a crescut cu aproximativ 22,9%. Acest rezultat poate fi interpretat drept o concentrare instituțională a resurselor. Din perspectiva eficienței administrative, concentrarea poate permite utilizarea mai eficientă a colecțiilor și a personalului. Dinperspectiva accesului teritorial, însă, reducerea numărului depuncte de acces poate dezavantaja comunitățile situate la distanță de principalele centre urbane. Această problemă este relevantă în special pentru mediul rural, unde reducerea numărului de cititori a fost mult mai accentuată.

Un al patrulea element îl constituie resursele umane. În ciuda reducerii numărului de cititori, numărul personalului din 2025 este cu aproximativ 29,7% mai mare decât în 2011. Acest fapt modifică semnificativ raportul cititori/angajat. Reducerea acestui raport poate fi interpretată ca o oportunitate pentru dezvoltarea unor servicii mai personalizate și diversificate. Bibliotecarii pot deveni intermediari ai accesului la informație digitală, formatori pentru competențe digitale, organizatori de activități educaționale și culturale și facilitatori ai incluziunii sociale.

Prin urmare, o evaluare contemporană a sistemului bibliotecar artrebui să depășească indicatorul tradițional al numărului de cititori activi.

Ar trebui luați în considerare și indicatori precum: utilizarea resurselor electronice; participarea la evenimente culturale; participarea la programe educaționale; numărul utilizatorilor serviciilor digitale; accesul la internet; activitățile pentru copii și tineri; programele de alfabetizare digitală; activitățile destinate grupurilor vulnerabile; numărul de evenimente și participanți. Astfel, reducerea cititorilor activi nu trebuie interpretată automat careducere proporțională a relevanței bibliotecilor.

Implicații pentru politicile publice

Rezultatele sugerează necesitatea unei abordări diferențiate a politicilor legate de bibliotecile publice. În primul rând, reorganizarea infrastructurii trebuie să țină cont nunumai de numărul de utilizatori, ci și de accesibilitatea teritorială. O bibliotecă poate avea un număr redus de utilizatori, dar poate îndeplini o funcție strategică pentru o comunitate izolată sau îmbătrânită.

În al doilea rând, bibliotecile rurale ar putea fi transformate în centre comunitare multifuncționale. Acestea pot combina funcțiile tradiționale cu servicii de educație, acces digital, informare și participare comunitară.

În al treilea rând, concentrarea fondurilor documentare ar trebui însoțită de mecanisme care să asigure accesul populației din localitățile fără biblioteci sau cu infrastructură redusă. Serviciile de bibliotecă mobilă, transportul documentelor între unități, împrumutul inter-bibliotecar și dezvoltarea serviciilor digitale reprezintă posibile direcții.

În al patrulea rând, resursele umane trebuie considerate o componentă strategică a transformării bibliotecilor. Formarea continuă în domeniul competențelor digitale, educației non-formale și managementului comunitar poate crește capacitatea bibliotecilorde a răspunde noilor nevoi.

Limitările cercetării

Cercetarea prezintă câteva limite care trebuie avute în vedere îninterpretarea rezultatelor. Analiza este predominant descriptivă și nu permite identificarea unor relații cauzale între evoluția indicatorilor și factorii demografici, economici sau tehnologici. În al doilea rând, indicatorul privind cititorii activi reflectă în principal utilizarea tradițională a serviciilor bibliotecare și nu surprinde integral utilizarea resurselor digitale. În al treilea rând, numărul volumelor existente măsoară dimensiunea fondului documentar, dar nu și frecvența utilizării acestuia. În al patrulea rând, analiza teritorială ar putea fi aprofundată prin raportarea indicatorilor la populația fiecărei localități.

CONCLUZII

Analiza sistemului bibliotecar din județul Brăila pentru perioada 2011–2025 evidențiază o transformare structurală caracterizată prin reducerea infrastructurii și a utilizării tradiționale, concomitent cu concentrarea resurselor documentare și menținerea unei capacități instituționale semnificative.

Numărul bibliotecilor a scăzut de la 189 în 2011 la 121 în 2025, respectiv cu aproximativ 36,0%. Perspectiva extinsă arată că, față de 1995, numărul bibliotecilor s-a redus cu aproximativ 42,1%. Numărul cititorilor activi a scăzut de la 51.825 la 28.767, ceea cere prezintă o diminuare de aproximativ 44,5%. Minimul seriei a fost înregistrat în 2021, cu 21.424 de cititori, după care s-a produs orecuperare parțială. Personalul angajat a avut o evoluție diferită. Numărul acestuia a crescut de la 111 persoane în 2011 la 181 în 2017, după care a scăzut gradual până la 144 în 2025. Astfel, nivelul din 2025 este superior celui din 2011, dar inferior maximului înregistrat în 2017.

Fondul documentar a scăzut de la 1.876.535 la 1.476.145 de volume, respectiv cu aproximativ 21,3%. Reducerea a fost însă mai lentă decât cea a infrastructurii, astfel încât numărul mediu de volume per bibliotecă a crescut cu aproximativ 22,9%. Această evoluție reprezintă principala evidență în sprijinul ipotezei privind concentrarea resurselor documentare în cadrul unei rețele mai restrânse de biblioteci.

Din punct de vedere teritorial, municipiul Brăila are un rol dominant,concentrând aproximativ 67,4% dintre cititorii activi și 66,0% dintre angajații bibliotecilor din județ în anul 2025. În același timp, mediul rural prezintă o diminuare mai accentuată a numărului de utilizatori, ceea ce poate indica existența unor vulnerabilități privind accesul teritorial la infrastructura culturală.

Prin urmare, rezultatele nu susțin o interpretare simplificată a fenomenului ca „declin al bibliotecilor”. Mai adecvată este interpretarea prin prisma unui proces de restructurare, concentrare și redefinire a funcțiilor lor.

Bibliotecile din județul Brăila continuă să dispună de resurse umane și documentare importante, însă acestea sunt distribuite în cadrul unei rețele mai restrânse și mai concentrate teritorial. În perspectiva politicilor publice, principala provocare nu este doar menținerea infrastructurii existente, ci adaptarea acesteia la noile comportamente informaționale și la particularitățile demografice și teritoriale ale populației.

Biblioteca contemporană trebuie privită din ce în ce mai mult ca o infrastructură locală de cunoaștere, capabilă să ofere nu doar acces la carte, ci și servicii educaționale, digitale, culturale și comunitare.

Contribuția cercetării

Principala contribuție a studiului constă în abordarea integrată asistemului bibliotecar prin corelarea infrastructurii, utilizatorilor, resurselor umane și patrimoniului documentar.

Surse de date și bibliografie

Institutul Național de Statistică (INS). Baza de date TEMPO-ONLINE, indicatori statistici privind bibliotecile, cititorii activi, personalul angajat și volumele existente.

Institutul Național de Statistică (INS). Date statistice privind județul Brăila și localitățile componente.