IMM-urile se opun măririi capitalului social pentru SRL-uri

În contextul actual al mediului de afaceri din România, discuțiile privind reformele fiscale și legislative sunt din ce în ce mai intense, având un impact direct asupra antreprenoriatului și asupra dezvoltării economice a țării. În acest sens, poziția IMM România cu privire la propunerile Ministerului Finanțelor Publice privind majorarea capitalului social minim pentru societățile cu răspundere limitată (SRL) înființate este una clară și bine argumentată, fiind menit să protejeze interesele micilor întreprinzători și să încurajeze creșterea numărului de afaceri noi în România.

Potrivit informațiilor disponibile până în octombrie 2023, Ministerul Finanțelor a propus o creștere a capitalului social minim la înființarea unui SRL la 8.000 de lei, în încercarea de a asigura o anumită stabilitate și soliditate a noilor societăți. Această măsură, însă, a fost întâmpinată cu scepticism și opoziție din partea mediului de afaceri, în special din partea IMM România, care reprezintă interesele microîntreprinderilor și ale antreprenorilor debutanți din România. Argumentele principale ale IMM România împotriva acestei propuneri se bazează pe faptul că un capital social minim mai mare poate constitui un obstacol major pentru înființarea unei noi afaceri, mai ales în cazul tinerilor și al celor cu resurse financiare limitate.

Primul argument invocat de reprezentanții IMM România este faptul că răspunderea patrimonială a unei societăți cu răspundere limitată este legată în principal de activele acesteia, nu neapărat de valoarea capitalului social înscris. În practică, capitalul social servește mai mult ca o garanție de încredere pentru parteneri sau instituții financiare, dar nu influențează direct resursele disponibile pentru desfășurarea activităților curente. Astfel, o creștere a capitalului social minim la 8.000 de lei nu va avea neapărat un impact pozitiv asupra stabilității financiare a societăților, dar va constitui un obstacol birocratic și financiar pentru cei aflați la început de drum.

Mai mult, IMM România atrage atenția că această măsură poate duce la reducerea numărului de societăți înființate, deoarece micii antreprenori sunt mai puțin dispuși să suporte costurile inițiale și formalitățile suplimentare pentru a respecta noua cerință. Într-un mediu economic în care resursele sunt limitate, o astfel de obligație poate însemna de fapt o barieră în calea antreprenoriatului, contribuind la reducerea numărului de întreprinderi noi și, implicit, la încetinirea procesului de inovare și creștere economică.

Un alt aspect important menționat de IMM România este legat de contextul fiscal actual, caracterizat de creșteri de impozite și taxe, ca urmare a intrării în vigoare a Pachetului I de reforme fiscale. Aceste măsuri au avut deja un efect de consolidare a poverii fiscale asupra mediului privat, iar orice măsuri suplimentare considerate birocratice sau financiare ar putea agrava situația.

Din această perspectivă, reprezentanții IMM România consideră că prioritatea nu trebuie să fie introducerea de noi sarcini administrative sau financiare pentru întreprinzători, ci mai degrabă reforme structurale care să stimuleze creșterea și sustenabilitatea firmelor mici și mijlocii. În opinia lor, accentul trebuie să fie pus pe reducerea birocrației, simplificarea procedurilor și reducerea cheltuielilor bugetare, pentru a crea un mediu de afaceri mai prietenos și mai favorabil investițiilor.

Propunerile concrete ale IMM România

În locul propunerii Ministerului Finanțelor de a impune un capital social minim fix de 8.000 de lei pentru toate SRL-urile, IMM România avansează o soluție flexibilă, prin introducerea a trei praguri minime în funcție de etapa de dezvoltare și de nivelul de cifră de afaceri al societății. Această abordare are ca scop încurajarea antreprenoriatului, asigurând în același timp o creștere progresivă a capitalului social, pe măsură ce firma se dezvoltă.

Astfel, propunerea este următoarea:

1. La înființare, capitalul social minim să fie de 1 leu, pentru a facilita accesul tinerilor și debutanților pe piața antreprenorială. Această măsură are ca scop eliminarea barierelor financiare și administrative pentru antreprenorii aflați la început de drum, stimulând astfel spiritul antreprenorial și inovarea.

2. La atingerea unei cifre de afaceri de 300.000 de lei pe an, capitalul social minim ar trebui să crească la 5.000 de lei. Această creștere simbolică reflectă maturizarea și creșterea capacității de generare de venituri a societății.

3. La depășirea unei cifre de afaceri de 500.000 de lei pe an, capitalul social minim ar trebui să fie de 8.000 de lei. Această etapă marchează consolidarea și stabilizarea companiei, fiind un prag care să asigure o anumită reziliență și credibilitate pe piață.

Implementarea unui astfel de sistem progresiv ar avea multiple beneficii. În primul rând, ar stimula înființarea de noi societăți, în special în rândul tinerilor și al antreprenorilor debutanți, care pot fi descurajați de cerințele financiare inițiale. În al doilea rând, sistemul ar reflecta mai bine realitatea economică, oferind flexibilitate și adaptabilitate în funcție de evoluția afacerii. În plus, această metodă ar fi mai puțin birocratică și mai transparentă, facilitând procesul de înființare și de creștere a companiilor.

IMM România subliniază că această abordare ar putea fi susținută prin măsuri de sprijin pentru accesul la finanțare și pentru dezvoltarea antreprenoriatului, precum programe de mentorat, granturi sau facilități fiscale. În același timp, consideră că reformele trebuie să vizeze în primul rând reducerea și simplificarea birocrației, precum și reducerea cheltuielilor publice, pentru a crea un mediu mai favorabil pentru afaceri.

Recomandări

IMM România își reafirmă poziția de a nu susține majorarea capitalului social minim la 8.000 de lei pentru SRL-urile înființate și propune o abordare mai flexibilă și mai adaptată la realitatea antreprenorială din România. În opinia asociației, sprijinul pentru mediul privat trebuie să se concentreze pe eliminarea obstacolelor și pe crearea unui mediu de afaceri mai prietenos, nu pe impunerea unor cerințe birocratice care pot avea efecte contraproductive. Astfel, se poate realiza un echilibru între asigurarea stabilității și promovarea inovării și creșterii, contribuind la dezvoltarea durabilă a economiei românești. În final, pentru a stimula cu adevărat spiritul antreprenorial și a susține dezvoltarea economică, este esențial ca reforma administrației și reducerea cheltuielilor publice să fie priorități, iar măsurile fiscale și legislative să fie aliniate cu nevoile și realitățile mediului de afaceri.