Cum a pierdut Brăila peste 40% din populația activă în ultimele trei decenii

Brăila în comparație cu vecinii din Sud-Est

Declinul nu a ocolit regiunea, dar Brăila înregistrează una dintre cele mai severe lovituri structurale, fiind depășită net de județele vecine care au reușit să își conserve mai bine bazinele de muncă:

• Galați: Principalul vecin și rival economic, deși a trecut printr-o restructurare masivă a colosului siderurgic, a plecat în 1990 de la 291.600 de persoane active și a ajuns la 165.600. Deși pierderea procentuală este similară, Galațiul reușește să mențină în piață o masă critică mult mai mare de muncitori (cu aproape 60.000 mai mulți decât Brăila).
• Buzău: Un județ de dimensiuni comparabile ca profil economic în anii '90, Buzăul a coborât de la un vârf de 271.700 de persoane active (în 1993) la 140.600. Deși scăderea este abruptă, Buzăul rămâne considerabil deasupra Brăilei ca volum al forței de muncă active.
• Vrancea: A pornit în 1990 cu o populație activă aproape identică cu cea a Brăilei (181.700 față de 183.200). După trei decenii, Vrancea a ajuns la 109.400 de persoane active, depășind ușor Brăila și demonstrând o rezistență ceva mai bună .
• Constanța – Excepția regiunii: Constanța a fost și rămâne motorul economic al Sud-Estului. De la 345.100 de persoane active în 1990, județul de la mare a coborât la 273.600. Constanța are în prezent o populație activă aproape de trei ori mai mare decât cea a Brăilei, beneficiind de avantajele turismului, ale portului și ale investițiilor străine constante.
• Tulcea: Rămâne cel mai mic bazin de muncă din regiune, scăzând de la 127.300 în 1990 la doar 73.600 de persoane active în prezent, fiind singurul județ din Sud-Est situat sub nivelul Brăilei.

O regiune care îmbătrânește și se micșorează

Regiunea de Sud-Est a pierdut în acest interval 1990-2024 peste jumătate de milion de oameni capabili de muncă, coborând de la un maxim istoric de 1.484.200 de persoane active (în 1992) la doar 869.100.

Pentru Brăila, semnalul de alarmă este critic. Cu o populație activă care abia mai depășește pragul psihologic de 100.000 de persoane, județul riscă să devină neatractiv pentru marii investitori din cauza lipsei acute de personal, un cerc vicios care poate fi spart doar prin politici economice agresive de reținere a tinerilor, de reconversie profesională și de investiții. Nu văd cine ar fi în stare să ducă la bună implementare programe fiabile de dezvoltare economică din actuala administrație județeană și municipală. 

Două paradoxuri 

Efectul de foarfece cu Vrancea: În 1990, Brăila avea un avantaj de 1.500 de persoane active în fața Vrancei. În 2024, raportul s-a inversat, Vrancea având cu peste 3.000 de persoane active mai mult decât Brăila.

Șocul post-2020: Ambele grafice reflectă o prăbușire abruptă în toată regiunea în perioada post-pandemică (2021-2022), moment în care recalibrarea pieței muncii și exodul au accelerat masiv.

Concluzia tristă

Dincolo de strategii de marketing economic și dincolo de promisiuni, realitatea din teren ne arată că micșorarea bazinului de forță de muncă activă reprezintă principala provocare pentru dezvoltarea viitoare. Fără o analiză lucidă a acestor indicatori și fără măsuri concrete axate pe utilitate publică și sprijinirea inițiativelor locale, cifrele vor continua să descrie aceeași tendință stabilă de scădere. 

Sursa datelor - INS prin TEMPO