Wild Romania

De Matei Mircioane 30 Noiembrie 2011, 17:42 Din vest
Brumar şi-a consumat zilele şi intrăm în luna, numită în tradiţia populară, Undrea. Atenţie, nu este vorba despre Udrea (Elena), ci de Undrea, o denumire, după părerea mea, mai puţin inspirată a lunii decembrie (faţă de atât de liricele denumiri: Gerar, Fărar, Mărţişor, Cireşar, Brumărel etc.), o fi fost mahmur ciobanul mioritic, care a ales această denumire şi a transmis-o urmaşilor pe cale orală, aşa că nu ştim exact ce-o fi mormăit el acolo, o fi zis Andrei, Andrea sau Andrele, oricum, nu s-a auzit prea bine şi a ieşit Undrea.

Asta a fost o paranteză, pentru că nu o să ne batem capul cu asta, acum, când şi mediul înconjurător devine tot mai rece şi neprietenos, după ce mediul economic s-a dovedit de-a dreptul duşmănos.

Criza economică s-a instalat în lume şi ţară şi, după ce ne-am îngrozit de ea, a început să ne plictisească, ne deranjează, dar ne-am cam obişnuit, ca medicul legist care disecă morţii sau ca soldatul din tranşee, care face un pokeraş cu un camarad, sub ploaia de bombe. Cam asta este atmosfera, acum, în pragul lunii sărbătorilor, care, la noi, la români, începe chiar cu Ziua Naţională. În aceste condiţii, prevăd o sărbătoare naţională tristă, cu depuneri de coroane, cu ceva fanfare şi, eventual, cu un chef straşnic mai spre seară, cu ceva discuţii despre instalarea lui Vasile Blaga la şefia Senatului, despre luptele interne din opoziţie, fotbal, după care se va trece, invariabil, la bancuri. Practic, bancurile vor ţine loc de artificii. Şi oricât am vrea noi să ne dăm spirite alese, trebuie să recunoaştem că cele mai gustate bancuri sunt cele licenţioase, că doar nu o să (ne) râdem pe teme filozofice sau de fizică atomică.

Şi, dacă tot e sărbătoare, tot a trecut noaptea Sfântului Andrei, care a fost noaptea strigoilor şi vârcolacilor, şi nu avem alte motive de râs, prefaţez seara de mâine, cu un banc cam grunjos, dar (în opinia mea), vesel şi popular: „Două măicuţe, una mai vârstnică, alta mai tânără, merg cu maşina la ceas de seară. La volan stă măicuţa cu experienţă. Deodată un vârcolac li se lipeşte de parbriz şi rânjeşte duşmănos către ele (cum rânjeşte criza). Măicuţa de la volan îi spune surorii: - Scapă de el cu apă sfinţită! Colega dă cu apă sfinţită, dar, nimic, vârcolacul tot acolo. – Dă-i cu tămâie! Tot nimic. Atunci măicuţa vârstnică zice: - Încearcă cu crucea! La care măicuţa mai tânără scoate capul pe geam şi strigă la vârcolac: - Dă-te jos, f...-ţi crucea mă-tii!”

Ei, asta e, pentru situaţii de criză se aplică soluţii de criză.

La mulţi ani, Românie sălbatică!

 

Autor Matei Mircioane 30 Noiembrie 2011, 17:42 Din vest
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii

 

decathlon.ro

Publicitate