România are de toate. La ce ne foloseşte?
De Victor Nafiru
De-a lungul anilor am tot auzit spunându-se despre România că este grădina Maicii Domnului. Alţii au mers chiar mai departe cu aprecierile, comparând-o cu raiul de pe pământ. Şi atunci, şi acum, adevărul este undeva la mijloc. Într-un fel, îi înţelegeam pe cei care debordau de un fel de patriotism cu care am tot defilat de-a lungul istoriei.
În perioada interbelică, spre exemplu, România avea statutul de grânar al Europei, dar cu toate acestea, populaţia, în majoritatea ei, era săracă şi analfabetă. Oamenii nu-şi puteau depăşi condiţia de mămăligari şi de opincari. La fel cum se întâmpla la începutul secolului XX, când, vă asigur, nu de prea mult bine ţăranii au purces să pună mâna pe coase, furci şi topoare. De altfel, numele satului de unde a apărut scânteia răscoalei din 1907 – Flămânzi - spune totul despre vremurile de atunci.
Mai târziu, s-a vorbit despre faptul că România a avut cel mai mare complex de creşterea şi îngrăşarea porcilor din sud-estul Europei. Comtim putea fi cel mai mare şi mai tare din lume, şi nu doar din Europa, atâta timp cât cozile interminabile din faţa măcelăriilor şi magazinelor alimentare nu se terminau niciodată. La fel se vorbea şi despre industrie, că nu ne lipsea nici măcar o ramură din cele cunoscute la acea vreme: metalurgică şi siderurgică, construcţii de maşini, tractoare, biciclete, motorete, triciclete, extracţie şi prelucrare a ţiţeiului, textile de toate neamurile, extractivă, chimică, cercetare şi inovare, şi câte şi mai câte ramuri şi rămurele ale industriei performante. Datorită lor, ţara a scăpat de povara datoriei externe. Se vorbea, prin anii ’80, că eram singura ţară din lume fără datorii la alţii. Ajunseserăm să ne mândrim cu asta, iar preţul pe care îl plăteam se măsura în foamete, curent luat seară de seară din casele noastre, maşini care o duminică circulau şi alta nu, pâinea şi cele cinci ouă pe lună pe cartelă, benzină raţionalizată la maximum.
Aşa e, România a fost mereu bogată. A fost şi rămâne grădina Maicii Domnului şi raiul de pe pământ. Am avut şi încă mai avem multe bogăţii. Dar ce folos, câtă vreme noi, cei mulţi, am existat mereu la graniţa ce desparte sărăcia de subzistenţă?
În perioada interbelică, spre exemplu, România avea statutul de grânar al Europei, dar cu toate acestea, populaţia, în majoritatea ei, era săracă şi analfabetă. Oamenii nu-şi puteau depăşi condiţia de mămăligari şi de opincari. La fel cum se întâmpla la începutul secolului XX, când, vă asigur, nu de prea mult bine ţăranii au purces să pună mâna pe coase, furci şi topoare. De altfel, numele satului de unde a apărut scânteia răscoalei din 1907 – Flămânzi - spune totul despre vremurile de atunci.
Mai târziu, s-a vorbit despre faptul că România a avut cel mai mare complex de creşterea şi îngrăşarea porcilor din sud-estul Europei. Comtim putea fi cel mai mare şi mai tare din lume, şi nu doar din Europa, atâta timp cât cozile interminabile din faţa măcelăriilor şi magazinelor alimentare nu se terminau niciodată. La fel se vorbea şi despre industrie, că nu ne lipsea nici măcar o ramură din cele cunoscute la acea vreme: metalurgică şi siderurgică, construcţii de maşini, tractoare, biciclete, motorete, triciclete, extracţie şi prelucrare a ţiţeiului, textile de toate neamurile, extractivă, chimică, cercetare şi inovare, şi câte şi mai câte ramuri şi rămurele ale industriei performante. Datorită lor, ţara a scăpat de povara datoriei externe. Se vorbea, prin anii ’80, că eram singura ţară din lume fără datorii la alţii. Ajunseserăm să ne mândrim cu asta, iar preţul pe care îl plăteam se măsura în foamete, curent luat seară de seară din casele noastre, maşini care o duminică circulau şi alta nu, pâinea şi cele cinci ouă pe lună pe cartelă, benzină raţionalizată la maximum.
Aşa e, România a fost mereu bogată. A fost şi rămâne grădina Maicii Domnului şi raiul de pe pământ. Am avut şi încă mai avem multe bogăţii. Dar ce folos, câtă vreme noi, cei mulţi, am existat mereu la graniţa ce desparte sărăcia de subzistenţă?
Autor Victor Nafiru
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu