Ne-am învârtit, ca proştii, în jurul cozii!
De Matei Mircioane
Rezultatele privind recensământul populaţiei din România confirmă, pentru mine, faptul că preşedintele Traian Băsescu a pierdut, de fapt, referendumul de demitere din funcţie.
Conform datelor publicate ieri de la Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, populaţia stabilă a României este de 19 milioane de locuitori, din care, dacă se extrage numărul minorilor, fără drept de vot, aproximativ 3 milioane, rezultă un număr de alegători de aproximativ 16 milioane. Aceasta înseamnă că prezenţa la vot (8,29 milioane), la referendumul din 29 iulie a.c., a fost de peste 50%.
Este adevărat că în afara graniţelor, conform statisticilor, mai există aproximativ 3 milioane de români cu drept de vot. Dar, interesul acestora privind situaţia politică din România este doar declarativ, nu şi faptic, lucru explicabil, de altfel, deoarece standardul lor de viaţă depinde de situaţia politică şi economică din ţara în care s-au stabilit. Sunt de acord că nu este corect să li se ia acestor cetăţeni dreptul de vot, dar, acesta este un drept, nu o obligaţie. Nu-i poţi obliga pe aceşti cetăţeni stabiliţi în Spania, Italia, Germania, Marea Britanie etc. să se prezinte la vot. S-a şi văzut că, la orice fel de alegeri, participarea lor la vot a fost extrem de scăzută. La referendumul pentru demiterea lui Băsescu au votat vreo 73 de mii de cetăţeni români din străinătate, iar la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat aproximativ 140 de mii, adică nici 5% dintre ei(!). În aceste condiţii, cum să pui cvorum de 50%?! Fie că este vorba despre alegeri, fie că este vorba despre referendum, instituirea unui cvorum este o idioţenie!
Instituirea cvorumului a fost o „sugestie” a cancelariilor străine, adoptată de acei oameni derutaţi de la Curtea Constituţională, nişte oameni mici cu salarii mari. Trebuie să recunoaştem, însă, că reacţia forurilor europene a fost rezultatul impresiei, relativ corecte, că puterea USL-istă s-a precipitat să schimbe legi şi reguli, din dorinţa arzătoare de a câştiga Puterea pe toate planurile şi de a-şi impune propriul preşedinte. Europa a văzut în Traian Băsescu un partener valabil, cu orientare clar prooccidentală, şi a considerat că este riscant să permită eliminarea lui intempestivă şi înlocuirea sa cu... nu se ştie cine, care, poate, doarme mult şi este imprevizibil.
Una peste alta, USL a pierdut bătălia, a promovat un referendum care a consumat mari resurse materiale şi enorme energii politice şi care s-a dovedit, până la urmă, inutil. Ne-am învârtit în jurul cozii şi suntem exact în situaţia dinaintea referendumului. Or’, se ştie că învârtitul în jurul cozii este atributul prostului, care îşi consumă energia alergând după coada sa, fără să înainteze vreun pas. Vinovat este USL-ul, pentru că, aşa cum este normal, în filosofia liberal-occidentală (în care sper că ne-am integrat), fiecare este responsabil pentru eşecurile sale. Au fost piedici, au fost greutăţi, trebuia să le prevezi, trebuia să ştii ce ai de făcut, dacă nu ai fost pregătit să iei în calcul toate datele, nimeni altcineva nu este vinovat pentru eşecul tău.
Aşadar, matematic, pe date reale şi pe logica bunului simţ, Traian Băsescu a pierdut referendumul, dar, tot matematic şi pe logica politică, Traian Băsescu a câştigat. Şi trăim într-o lume politică!
Conform datelor publicate ieri de la Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, populaţia stabilă a României este de 19 milioane de locuitori, din care, dacă se extrage numărul minorilor, fără drept de vot, aproximativ 3 milioane, rezultă un număr de alegători de aproximativ 16 milioane. Aceasta înseamnă că prezenţa la vot (8,29 milioane), la referendumul din 29 iulie a.c., a fost de peste 50%.
Este adevărat că în afara graniţelor, conform statisticilor, mai există aproximativ 3 milioane de români cu drept de vot. Dar, interesul acestora privind situaţia politică din România este doar declarativ, nu şi faptic, lucru explicabil, de altfel, deoarece standardul lor de viaţă depinde de situaţia politică şi economică din ţara în care s-au stabilit. Sunt de acord că nu este corect să li se ia acestor cetăţeni dreptul de vot, dar, acesta este un drept, nu o obligaţie. Nu-i poţi obliga pe aceşti cetăţeni stabiliţi în Spania, Italia, Germania, Marea Britanie etc. să se prezinte la vot. S-a şi văzut că, la orice fel de alegeri, participarea lor la vot a fost extrem de scăzută. La referendumul pentru demiterea lui Băsescu au votat vreo 73 de mii de cetăţeni români din străinătate, iar la alegerile prezidenţiale din 2009 au votat aproximativ 140 de mii, adică nici 5% dintre ei(!). În aceste condiţii, cum să pui cvorum de 50%?! Fie că este vorba despre alegeri, fie că este vorba despre referendum, instituirea unui cvorum este o idioţenie!
Instituirea cvorumului a fost o „sugestie” a cancelariilor străine, adoptată de acei oameni derutaţi de la Curtea Constituţională, nişte oameni mici cu salarii mari. Trebuie să recunoaştem, însă, că reacţia forurilor europene a fost rezultatul impresiei, relativ corecte, că puterea USL-istă s-a precipitat să schimbe legi şi reguli, din dorinţa arzătoare de a câştiga Puterea pe toate planurile şi de a-şi impune propriul preşedinte. Europa a văzut în Traian Băsescu un partener valabil, cu orientare clar prooccidentală, şi a considerat că este riscant să permită eliminarea lui intempestivă şi înlocuirea sa cu... nu se ştie cine, care, poate, doarme mult şi este imprevizibil.
Una peste alta, USL a pierdut bătălia, a promovat un referendum care a consumat mari resurse materiale şi enorme energii politice şi care s-a dovedit, până la urmă, inutil. Ne-am învârtit în jurul cozii şi suntem exact în situaţia dinaintea referendumului. Or’, se ştie că învârtitul în jurul cozii este atributul prostului, care îşi consumă energia alergând după coada sa, fără să înainteze vreun pas. Vinovat este USL-ul, pentru că, aşa cum este normal, în filosofia liberal-occidentală (în care sper că ne-am integrat), fiecare este responsabil pentru eşecurile sale. Au fost piedici, au fost greutăţi, trebuia să le prevezi, trebuia să ştii ce ai de făcut, dacă nu ai fost pregătit să iei în calcul toate datele, nimeni altcineva nu este vinovat pentru eşecul tău.
Aşadar, matematic, pe date reale şi pe logica bunului simţ, Traian Băsescu a pierdut referendumul, dar, tot matematic şi pe logica politică, Traian Băsescu a câştigat. Şi trăim într-o lume politică!
Autor Matei Mircioane
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu