Lansarea albumului Ionel Cândea „Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare"

De Alexandrina Iordache 22 Octombrie 2015, 12:21 Cultura Brailei

lansareSâmbătă, 24 octombrie 2015, ora 11.00, la Casa Tineretului (Calea Calăraşilor nr. 54, Foaier Etaj 2) are loc lansarea albumului Ionel Cândea, „Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare" (bilingv română/engleză). Evenimentul organizat de Muzeul Brăilei „Carol I” se desfășoară în cadrul primei ediţii a Festivalului de C’Arte Brăila care are loc la Brăila în perioada 21 – 24 octombrie 2015.

Albumul este însoţit de un CD cu planuri şi machetă 3D – autori: arh. dr. Costel Drăgan şi arh. Marian Ion şi este apărut în cadrul proiectului cultural Editarea albumului monografic: Ionel Cândea, „Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare”, beneficiar al unei finanţări din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul „Timbrul Arhitecturii” în anul 2015.

Prezentarea va fi făcută de arh. dr. Costel Drăgan – arhitectul şef al Judeţului Brăila, arh. Marian Ion – arhitectul şef al Municipiului Brăila şi prof. univ. dr. Ionel Cândea – managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.

După cum informează Muzeul Brăilei, albumul „Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare" va fi lansat, luni, 2 noiembrie 2015, ora 16.00, la Bucureşti – la Centrul de Cultură Arhitecturală al Uniunii Arhitecţilor din România iar joi, 5 noiembrie 2015, ora 11.00, va avea loc lansarea la Cetatea Făgăraş.

Albumul va fi lansat și în cadrul Târgului de Turism al României care se desfășoară în perioada 12-15 noiembrie 2015 la ROMEXPO Bucureşti.  

***
Alte informaţii, oferite de Muzeul Brăilei, despre proiectul cultural Editarea albumului monografic: Ionel Cândea, „Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare”:

Perioada de derulare: martie – 18 decembrie 2015.
Finanţare: 23.000 lei din partea Uniunii Arhitecţilor din România din Fondul „Timbrul Arhitecturii”.
Concepere şi scriere proiect: Camelia Hristian, muzeograf – şef Serviciul Financiar Contabil şi Relaţii Publice al Muzeului Brăilei „Carol I” şi prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.
Manager de proiect: prof. univ. dr. Ionel Cândea, cercetător – managerul Muzeului Brăilei „Carol I”.
Parteneri: Academia Română – Institutul „Nicolae Iorga” București; Academia Română – Institutul de Studii Sud-Est Europene București; Academia Română – Institutul de Arheologie Iași; Eurl A. Manoilesco Architectes – Paris (France); The Isis Press Istanbul (Turcia).
Echipa de proiect: prof. univ. dr. Ionel Cândea – manager de proiect, autor şi concepţie copertă; arh. dr. Costel Drăgan – consultant ştiinţific; arh. Marian Ion – consultant ştiinţific; conf. univ. dr. Constantin Ardeleanu – coordonare a versiunii engleze; Camelia Hristian – concepere proiect, PR officer şi corector; Rozalia Pîrlitu – tehnoredactor şi DTP; Mariana Vernescu – responsabil financiar.

Parteneri media: Revista „Arhitectura" a Uniunii Arhitecţilor din România, Radio România Cultural şi TVR2.
***
”Lucrarea și-a propus, pe trei mari secțiuni, să reconstituie cea mai mare și mai importantă cetate otomană din stânga Dunării de Jos, Cetatea Brăilei, din perspectivă istorică, dar și a evoluției arhitecturale – de la edificarea (ridicarea) sa, începută de turci în octombrie 1540, până la momentul demolării ei, în anii 1830-1831, o serie de vestigii ce îi aparțin rămânând sub nivelul de călcare de astăzi.
Anexând Brăila în 1538, Suleiman Legiuitorul a ordonat și constituirea unei fortificații, începând cu 1540, dar care nu era gata în 1546. Amplasamentul și aspectul ei de început, precum și evenimentele prin care a trecut, i-au pricinuit modificări pe care am încercat să le identificăm, etapă cu etapă.
Cunoaștem, pe cale documentară, cele trei asedii la care a fost supusă în secolul al XVI-lea, adică cel al lui Ioan Vodă cel Cumplit (mai 1574) și cele în care Mihai Viteazul prin Banul Manta a lovit în două rânduri – 1594 și 1595 – cetatea, reușind să o elibereze pentru scurtă vreme. Otomanii, revenind în cetate, o repară – refac zidurile ei distruse anterior. Un fapt ce a trebuit lămurit este dacă încă din secolul al XVI-lea, adică de la începutul ei, citadela (cetatea) beneficia și de o fortificație pentru așezarea civilă, așa cum se înțelege din unele relatări ale evenimentelor de mai sus. În veacul al XVII-lea, cetatea va fi lovită puternic, în 1659, de Mihnea al III-lea, domnul Țării Românești, care „o arde”, după relatarea lui Miron Costin, la momentul răscoalei sale contra Porții. Odată cu secolul al XVIII-lea, cetatea a fost amplificată, în sensul realizării unui val cu șanț și palisadă care a înconjurat așezarea civilă.

Am analizat dacă aceste lucrări înseamnă un lucru nou sau ele doar reparau și eventual dezvoltau realități mai vechi. Lovitura puternică primită în 1810, la un veac după asediul din 1711, se poate „citi” în diferențele ce apar între planul austriac din 1790 și cel otoman din 1819, ultimul de dinaintea demolării ordonate de ruși. Reconstituirea cetăţii reclamă cunoaşterea unor documente de arhivă aflate la BOA – Arhiva Otomană de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri al Republicii Turcia (T.C. Bașbakanlɩk Osmanlɩ Arșivi) – din Istanbul, ce au fost şi continuă să fie scoase la lumină, la fel cum investigaţiile arheologice de ultimă oră aduc importante lămuriri problematicii ridicate de o astfel de tentativă.

Un alt segment al lucrării a identificat vestigiile rămase din Cetatea Brăilei, între care dețin un loc important Pulberăria nouă și hrubele cu caracter militar. Restaurarea acestora, a unora dintre ele, reprezintă o provocare dintre cele mai importante pentru edilii și locuitorii Brăilei. Am încercat să identificăm acele suprafețe din aria vechii cetăți unde sunt posibile și reconstituiri ale elementelor dispărute, de exemplu ale bastioanelor, cel puțin la înfățișarea lor ultimă, de acum două veacuri (1819). Am beneficiat în acest demers de o nouă și importantă descoperire din zona de sud a ultimei fortificații: un acces către și dinspre ultimul bastion al fortificației (val – palisadă – șanț), cu mari șanse de a fi restaurată și astfel pusă în valoare. Punerea în valoare va însemna un program ce va cuprinde restaurarea unor vestigii rămase din cetate (Pulberăria nouă, Poterna, Zidul IV – val și șanț cu palisadă; Acces – intrare – ieşire – spre bastionul extrem sudic) şi apoi valorificarea sa turistică și muzeistică.

CD-ul include: 1. Planuri istorice; 2. Cetate – Hrube – Pulberărie; 3. Suprapunere cetate peste planul actual al Brăilei; 4.1. Plan machetă 1790; 4.2. Plan machetă 1819; 4.3. Plan machetă – reconstituire; 5. Traseu vizitare obiective Brăila; 6. Borne marcaj laser; 7. Panou afișaj.
Lucrarea este un semnal de salvare, temelia unor proiecte viitoare, un instrument ştiinţific şi de promovare a celui mai fascinant brand turistic al Brăilei.

Pentru informaţii suplimentare:
Prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, manager de proiect”

Camelia Hristian
Muzeograf – Şef Serviciul Financiar Contabil şi Relaţii Publice
Muzeul Brăilei „Carol I

 

Autor Alexandrina Iordache 22 Octombrie 2015, 12:21 Cultura Brailei
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii