Finantarea universitatilor in functie de calitate: vor pierde bani daca nu raspund nevoilor studentilor
De Redactia
Începând din 2014, universitatile ar putea pierde o parte importanta din finantarea publica daca nu asigura suficiente locuri de practica pentru studenti, au putini profesori dar multi studenti sau nu iau masuri pentru integrarea celor din medii defavorizate.
Alti indicatori precum rata de angajare a absolventilor, respectarea drepturilor studentilor sau organizarea de programe de studii în colaborare cu universitati din alte tari vor fi masurati însa vor avea impact financiar doar din 2015.
Acestea sunt câteva din concluziile agreate în cadrul primei sedinte din acest an a Consiliului National pentru Finantarea Învatamântului Superior (CNFIS), for care propune metodologia de finantare a universitatilor din fonduri publice si în care Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din România (ANOSR) participa în calitate de membru observator.
Studentii nu contau în metodologiile vechi. ANOSR a atras atentia CNFIS ca pâna acum majoritatea banilor primiti de universitati depindeau de numarul de studenti dar nu si de calitatea experientei acestora, fapt care a afectat extrem de mult calitatea educatiei. Prin metodologia valabila pâna în 2010 doar în jur de 2,5% din banii primiti de universitati depindeau aspecte precum locurile în camine, asigurarea de locuri de practica prin conventii încheiate de universitate, mobilitatile studentesti sau existenta centrelor de consiliere în cariera.
„Universitatile primeau trei sferturi din bani în functie de numarul de studenti. Din sfertul ramas, care se acorda pe baza de performanta, foarte putin depindea de calitatea experientei studentilor. Majoritatea banilor se alocau în functie de numarul de studenti însa conditiile si oportunitatile de care acestia se bucurau contau apoi foarte putin. Cineva a folosit expresia „finantare pe cap de vita furajata” si din pacate expresia descrie destul de bine cum erau tratati de fapt studentii prin politica de finantare...” – Mihai Dragos, presedinte ANOSR.
O noua metodologie de finantare a universitatilor
În urma adoptarii Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 117/2013 universitatile nu vor mai primi banii alocati în functie de performanta pe baza clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii ci în baza unor indicatori de calitate, similar cu procesul de finantare de pâna în 2010. Finantarea de baza (adica sumele pe care universitatile le primesc strict în baza numarului de studenti si care compun peste 70% din finantarea totala alocata de stat) se calculeaza similar cu anii trecuti. Pentru finantarea suplimentara (fondurile alocate pe baza de performanta si care compun peste 25% din finantarea totala alocata de stat) CNFIS si-a propus sa simplifice indicatorii, astfel încât acestia sa fie mai usor de colectat si procesat, dar si sa realizeze un echilibru între diferitele aspecte de care o universitate trebuie sa se preocupe.
Astfel, CNFIS va propune patru categorii de indicatori de performanta: Predare/învatare (35% din finantarea suplimentara), Cercetare (35%), Orientare internationala (10%) si Orientare regionala si echitate sociala (20%). Ponderea indicatorilor care tin de experienta directa a studentilor din totalul indicatorilor creste astfel foarte mult, urmând ca de trei ori mai multi bani primiti de universitati sa depinda de acest factor, existând perspective ca aceasta tendinta sa se dezvolte si mai mult anii urmatori.
Exista aspecte importante care au ramas pe dinafara, iar metodologia poate fi înca modificata substantial. ANOSR este nemultumita de faptul ca membrii CNFIS nu au acceptat deocamdata introducerea unui indicator referitor la Centrele de Consiliere si Orientare în Cariera, considerat de reprezentantii studentilor ca fiind serviciul social cu cele mai mari probleme de functionare si totodata extrem de important pentru reducerea abandonului scolar si cresterea ratei de angajare.
Nici flexibilitatea programelor de studii nu a fost acceptat printre indicatori, urmând însa ca un grup de lucru sa analizeze cum poate fi creat si inclus în viitor. Rata de angajare a absolventilor este un indicator propus de reprezentantii studentilor si care va aparea în metodologie, însa ar urma sa aiba impact financiar doar dupa anul 2014. Si transparenta institutionala, care include verificarea respectarii unei serii de drepturi ale studentilor prevazute în Legea Educatiei Nationale si Statutul Studentului, ar urma sa aiba impact abia din 2015. Nu în ultimul rând, prevederile agreate pâna acum mai pot fi modificate în cadrul urmatoarelor întâlniri ale CNFIS si decizia finala apartine Ministerului Educatiei Nationale.
„E timpul sa privim mai curajos spre viitor si sa ne asiguram ca modul în care statul da bani universitatilor este benefic pentru studenti si pentru societate. Studentii nu pot ramâne importanti doar la numaratoare si speram ca si ceilalti actori din mediul academic, conducerea Ministerului Educatiei Nationale si membrii CNFIS sa înteleaga si sa sustina acest lucru!” – Mihai Dragos, presedinte ANOSR.
Alti indicatori precum rata de angajare a absolventilor, respectarea drepturilor studentilor sau organizarea de programe de studii în colaborare cu universitati din alte tari vor fi masurati însa vor avea impact financiar doar din 2015.
Acestea sunt câteva din concluziile agreate în cadrul primei sedinte din acest an a Consiliului National pentru Finantarea Învatamântului Superior (CNFIS), for care propune metodologia de finantare a universitatilor din fonduri publice si în care Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din România (ANOSR) participa în calitate de membru observator.
Studentii nu contau în metodologiile vechi. ANOSR a atras atentia CNFIS ca pâna acum majoritatea banilor primiti de universitati depindeau de numarul de studenti dar nu si de calitatea experientei acestora, fapt care a afectat extrem de mult calitatea educatiei. Prin metodologia valabila pâna în 2010 doar în jur de 2,5% din banii primiti de universitati depindeau aspecte precum locurile în camine, asigurarea de locuri de practica prin conventii încheiate de universitate, mobilitatile studentesti sau existenta centrelor de consiliere în cariera.
„Universitatile primeau trei sferturi din bani în functie de numarul de studenti. Din sfertul ramas, care se acorda pe baza de performanta, foarte putin depindea de calitatea experientei studentilor. Majoritatea banilor se alocau în functie de numarul de studenti însa conditiile si oportunitatile de care acestia se bucurau contau apoi foarte putin. Cineva a folosit expresia „finantare pe cap de vita furajata” si din pacate expresia descrie destul de bine cum erau tratati de fapt studentii prin politica de finantare...” – Mihai Dragos, presedinte ANOSR.
O noua metodologie de finantare a universitatilor
În urma adoptarii Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 117/2013 universitatile nu vor mai primi banii alocati în functie de performanta pe baza clasificarii universitatilor si ierarhizarii programelor de studii ci în baza unor indicatori de calitate, similar cu procesul de finantare de pâna în 2010. Finantarea de baza (adica sumele pe care universitatile le primesc strict în baza numarului de studenti si care compun peste 70% din finantarea totala alocata de stat) se calculeaza similar cu anii trecuti. Pentru finantarea suplimentara (fondurile alocate pe baza de performanta si care compun peste 25% din finantarea totala alocata de stat) CNFIS si-a propus sa simplifice indicatorii, astfel încât acestia sa fie mai usor de colectat si procesat, dar si sa realizeze un echilibru între diferitele aspecte de care o universitate trebuie sa se preocupe.
Astfel, CNFIS va propune patru categorii de indicatori de performanta: Predare/învatare (35% din finantarea suplimentara), Cercetare (35%), Orientare internationala (10%) si Orientare regionala si echitate sociala (20%). Ponderea indicatorilor care tin de experienta directa a studentilor din totalul indicatorilor creste astfel foarte mult, urmând ca de trei ori mai multi bani primiti de universitati sa depinda de acest factor, existând perspective ca aceasta tendinta sa se dezvolte si mai mult anii urmatori.
Exista aspecte importante care au ramas pe dinafara, iar metodologia poate fi înca modificata substantial. ANOSR este nemultumita de faptul ca membrii CNFIS nu au acceptat deocamdata introducerea unui indicator referitor la Centrele de Consiliere si Orientare în Cariera, considerat de reprezentantii studentilor ca fiind serviciul social cu cele mai mari probleme de functionare si totodata extrem de important pentru reducerea abandonului scolar si cresterea ratei de angajare.
Nici flexibilitatea programelor de studii nu a fost acceptat printre indicatori, urmând însa ca un grup de lucru sa analizeze cum poate fi creat si inclus în viitor. Rata de angajare a absolventilor este un indicator propus de reprezentantii studentilor si care va aparea în metodologie, însa ar urma sa aiba impact financiar doar dupa anul 2014. Si transparenta institutionala, care include verificarea respectarii unei serii de drepturi ale studentilor prevazute în Legea Educatiei Nationale si Statutul Studentului, ar urma sa aiba impact abia din 2015. Nu în ultimul rând, prevederile agreate pâna acum mai pot fi modificate în cadrul urmatoarelor întâlniri ale CNFIS si decizia finala apartine Ministerului Educatiei Nationale.
„E timpul sa privim mai curajos spre viitor si sa ne asiguram ca modul în care statul da bani universitatilor este benefic pentru studenti si pentru societate. Studentii nu pot ramâne importanti doar la numaratoare si speram ca si ceilalti actori din mediul academic, conducerea Ministerului Educatiei Nationale si membrii CNFIS sa înteleaga si sa sustina acest lucru!” – Mihai Dragos, presedinte ANOSR.
Autor Redactia
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu