Vocea Alba Iuliei privind Monumentul Unității Naționale

În ziua de 17 iulie, anul acesta, la Prefectura Judeţului Alba, în sala Mihai Viteazul, a avut loc o şedinţă a societăţii civile, la care au participat şi autorităţile locale pentru a analiza stadiul în care se află realizarea Monumentului Unităţii Naţionale. Şedinţa a fost prezidată de prefectul judeţului, Gheorghe Feneşer. Au participat mai multe societăţi, fundaţii şi asociaţii ale societăţii civile.

Un rol important în ce priveşte iniţiativa desfăşurării acestei şedinţe la Alba Iulia l-a avut Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, reprezentată de col. (r) Ioan Todericiu şi col. (r) Gheorghe Mateescu, care a avut mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, reuşind să-l aducă la Alba Iulia pe deputatul de Sibiu, Ioan Tămâianu, un reputat artist plastic, membru al Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor şi care cunoaşte bine situaţia privind realizarea monumentului.

A fost subliniat faptul că mai este puţin timp până la Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 2018 şi la orizont nu se întrevede ceva clar privind realizarea monumentului. Situaţia este în ceaţă, stagnează, multe decizii nu se iau în mod transparent, opinia publică nu este bine informată şi sunt momente când se creează impresia că cineva se opune. Adevărul este că în prezent se luptă pe două fronturi. Există o comisie creată pentru realizarea monumentului după proiectul sculptorului Mihai Buculei, iar pe un alt front se luptă pentru organizarea unui nou concurs de proiecte.

În anul 2012, când a luat fiinţă Comitetul de Iniţiativă pentru realizarea monumentului, la dispoziţie aveam 6 ani pentru a duce acest proiect la îndeplinire. Un an de zile, plini de entuziasm şi speranţe am aşteptat momentul începerii concursului de proiecte, concurs care n-a mai avut loc până astăzi. În schimb pe uşa din dos a fost introdus proiectul sculptorului Mihai Buculei. Spun pe uşa din dos, pentru că în anul 1993, când a avut loc concursul şi când se aproba orice, societatea românească se pregătea pentru sărbătorirea a 75 de ani de la Marea Unire. Timp de 22 de ani proiectul lui Mihai Buculei nu a fost realizat , întrucât nu a îndeplinit condiţiile şi criteriile ce se impun unui monument de interes naţional. A fost arătat şi faptul că acel concurs din 1993 nu a fost bine mediatizat, participând un număr foarte mic la concurs, majoritatea artiştilor plastici neştiind despre concurs n-au avut ocazia să participe, iar presa n-a analizat deloc proiectul lui Buculei, totul a trecut neobservat.

Prefectul Judeţului Alba din acea perioadă, avocat Ioan Rus, membru al juriului, a apreciat cu nota 1 (unu) respectivul proiect şi a dat asigurări că aşa ceva nu se va realiza în Alba Iulia. Şi alţi membri ai juriului au avut obiecţii la proiectul lui Buculei şi l-au contestat. Aşa se explică faptul că timp de 22 de ani, acel proiect nu a fost realizat, iar acum se încearcă să se şteargă praful de pe acel proiect, să-l lustruiască şi să-l scoată la lumină. Despre macheta monumentului lui Buculei nu avem ce să vorbim, deoarece nu a văzut-o nimeni, sau probabil ţinută în mod secret pe undeva, cineva a avut ocazia să vadă macheta. Întrebat despre machetă şi cererea către Buculei de a o pune într-o vitrină pentru a fi văzută de cetăţeni, comentată în presă, acesta vizibil iritat a răspuns, cu ceva timp în urmă, doar cu jigniri şi ameninţări. Totuşi cineva a promis că în scurt timp vor prezenta macheta, dat totul a rămas în faza promisiunii făcute.

În premieră, opinia publică are posibilitatea de a vedea proiectul lui Buculei şi de a face comentarii. Nimeni nu contestă simbolul creştinismului, dar unde este locul destinat monumentului, domină acest simbol prin Catedrala Reîntregirii Neamului şi Catedrala Romano-Catolică, iar crucile care se văd în imagini şi care simbolizează jertfa, închinarea, plecăciunea, nu le contestăm, dimpotrivă pot fi prezentate pe orice proiect.
 
Locul cel mai potrivit de a pune monumentul lui Buculei este la Oarba de Mureş unde şi-au pierdut viaţa 11.000 de ostaşi români, la Cotul Donului unde în 1942, pe frontul din Uniunea Sovietică s-au jertfit peste 150.000 de soldaţi români, şi nu este nici un monument acolo, sau chiar şi la Budapesta unde avem câteva mii de eroi.

Aşa se explică faptul că recent Camera Deputaţilor a respins proiectul lui Buculei, care nu a primit aviz de începere a lucrării. Deputatul Ioan Tîmâianu a arătat faptul că respectivul proiect Buculei este contestat şi de alţi factori decizionali, deoarece nu este ceea ce ne dorim noi să construim la Alba Iulia.

Vineri, 17 iulie, în sala Mihai Viteazul, martor fiind şi marele voievod şi unificator la discuţii, vocea Alba Iuliei a vibrat la unison pentru organizarea cât mai repede posibil a unui nou concurs de proiecte, iar cel câştigător să fie ridicat la Alba Iulia până la 1 Decembrie 2018. Astfel monumentul dorit  a se realiza trebuie să fie reprezentativ pentru toţi românii din ţară şi de pretutindeni, să fie măreţ, impunător, un adevărat simbol naţional, care să dea strălucire Alba Iuliei şi amplasat pe locul unde a avut loc Adunarea celor peste 100.000 de participanţi la Marea Unire din 1 Decembrie 1918.

Acest monument şi-l doresc românii din ţară şi Diaspora, care ani la rând au participat la Congresul Spiritualităţii Româneşti din Alba Iulia, ale cărui declaraţii şi rezoluţii au fost trimise Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, Academiei, publicate în mass- media. Mulţi au venit cu propuneri concrete de proiecte, dând ca exemple monumente măreţe din Berlin, Roma, Paris, Londra, Moscova, Praga, Budapesta cu celebrul Milenium şi altele de pe toate continentele.

Ne dorim un monument de for public care să fie pe placul tuturor şi care să rămână mărturie în viitor pentru ce a făcut generaţia noastră, acum, la Centenar.

În Alba Iulia avem Cetatea construită în perioada 1715-1738 de către Imperiul Habsburgic cu un anume scop; Sala Unirii; Muzeul Naţional al Unirii; Catedrala Reîntregirii, din 1923, construită pentru încoronarea suveranilor României Mari, Regele Ferdinand şi Regina Maria; Obeliscul din 1937, ridicat la 150 de ani de la Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan; Statuia lui Mihai Viteazul din 1968, cu ocazia Semicentenarului Marii Uniri, iar recent Monumentul lui Avram Iancu ce se doreşte a întregi Ansamblul Marii Uniri şi multe alte monumente. Generaţiile viitoare se vor întreba ce a făcut generaţia noastră la Centenarul Marii Uniri, văzând ce au făcut înaintaşii noştri.

Profesorii de istorie doresc ca lecţia de istorie despre 1 Decembrie 1918 să se desfăşoare la monument unde să fie reprezentate cele mai importante evenimente din istoria noastră multimilenară, precum şi principalele personalităţi şi făuritorii Marii Uniri, cu alte cuvinte „să vorbească singur”.

Prezenţa la Alba Iulia a deputatului Ioan Tămâianu (am fi dorit să participe la şedinţă şi parlamentari din judeţul Alba) a fost de bun augur, deoarece are posibilitatea să sensibilizeze şi alte personalităţi din capitală de la diferite foruri de care depinde realizarea monumentului.

Vocea Alba Iuliei trebuie să se facă auzită la Bucureşti şi în ţară, să se impună, să-şi găsească aliaţi, care împreună cu autorităţile nostre locale să treacă la îndeplinirea unui vis de aproape un secol, aşa cum Marea Unire de la Alba Iulia a fost visul de veacuri al românilor.

Peste patru luni vom sărbători 97 de ani de la Marea Unire. Timp de 97 de ani atâtea generaţii au încercat şi s-au zbătut să realizeze monumentul. Nu au reuşit pentru că cei care s-au opus sau au obstrucţionat realizarea monumentului au fost mai puternici. Tot aceştia încearcă să falsifice istoria noastră şi diferite simboluri naţionale. Numai aşa se explică apariţia „clopotului spart al Trianonului” în zona cetăţii, iar acum se încearcă să pună crucea pe Marea Unire. Cu toate acestea nu suntem de acord. Situaţia de acum este asemănătoare cu ce s-a întâmplat în 1921, în urmă cu 94 de ani, când a fost întocmită stema României Mari, iar românii din Transilvania nu au fost reprezentaţi pe stemă, un lucru deosebit de grav.

Cu ardoare ne dorim un nou concurs de proiecte, bine mediatizat, organizat de profesionişti în măsură să aducă în faţa publicului un proiect genial care să fie pe placul românismului. În această situaţie trebuie făcute demersuri la Ministerul Culturii pentru anularea concursului din 1993. Printr-un proiect de act legislativ care să fie aprobat de Parlament, Guvernul să asigure fondurile băneşti necesare concursului de proiecte şi pentru construcţia monumentului.

Alba Iulia îi cheamă pe toţi artiştii plastici, specialiştii în domeniu, oamenii politici, autorităţile locale şi centrale, opinia publică şi mass-media să vină cu propuneri de proiecte, idei şi să sprijine realizarea monumentului în timpul oportun.

La 1 Decembrie 2018, la Centenarul Marii Uniri, Preşedintele României împreună cu alte oficialităţi este aşteptat să taie panglica şi să putem depune coroane de flori la mult doritul monument.


Ioan Galdea