Istoria tragica a Romaniei postdecembriste (III)

Industria romaneasca a fost greu lovita, incepand cu anul 1990 si in continuare pana azi, prin blocajul financiar produs prin obligarea intreprinderilor de stat sa restituie partile sociale rezultate din contributia in bani a salariatilor la fondurile intreprinderilor, prin D.L. nr. 83/16 februarie 1990.

In urma acestei actiuni a inceput decapitalizarea intreprinderilor de stat prin cresterea dobanzilor la imprumuturile facute de intreprinderi la banci, pe piata a aparut de 11 ori mai mare masa monetara decat acoperirea ei in marfuri.

Este primul blocaj economico-financiar, produs inca de la inceputul anului 1990, caruia ii vor urma multe altele. A urmat apoi politica dezmembrarii, fara criterii de eficienta economica si tehnica, a marilor intreprinderi in mai multe unitati independente care s-au anulat tehnic si economic reciproc, situatie ce a "evoluat" in taierea cu aparatele de sudura a masinilor si utilajelor din intreprinderi astfel desfiintate si vinderea acestora ca fier vechi. Unele dintre masinile si utilajele ce au fost vandute ca fier vechi erau noi, luate de pe rampele de marfuri ale garilor iar altele abia au fost instalate in intreprinderi. A urmat capusarea unor mari intreprinderi (vezi OLTCHIM, CFR Marfa, SIDEX Galati etc.).

Romania a decazut si in politica regionala. Pana in decembrie 1989, Romania ocupa un loc avansat in politica regionala cat si in politica mondiala mediind conflicte internationale, inclusiv intre marile puteri, demarand chiar si procesul de pace din Orientul Mijociu, fiind artizanul acordurilor de la Camp David, succesele diplomatice ale Romaniei bucurandu-se de aprecieri pozitive pe plan international.

Dupa 1989 diplomatia romaneasca este intr-o continua retragere ceea ce afecteaza negativ atat pozitia si politica Romaniei pe plan regional cat si in lume.

Romania si-a distrus, prin stilul guvernarilor de pana acum, flota maritima comerciala care, la sfarsitul anului 1989, numara 277 de nave cu o capacitate totala de 5.432.000 tdw, a cincea din lume ca marime, precum si flota de pescuit oceanic care numara 69 de nave.

Distrugandu-se flota am pierdut orice control in politica Marii Negre si a stramtorilor, eliminandu-ne din geopolitica zonei. De asemenea, Romania a pierdut si in ceea ce priveste puterea sa geopolitica fiind aproape inlaturata de pe axa drumurilor comerciale care leaga Orientul de Occident, unele drumuri de pe acest ax ocolind Romania.

Pierderea controlului asupra Istmului ponto-baltic, care se intinde de la Marea Baltica la Marea Neagra, prin semnarea Tratatului cu Ucraina, asa cum a fost el conceput, si prin crearea celor doua euroregiuni, in nordul si sudul Moldovei, inseamna pentru Romania renuntarea la orice pozitie activa in raport cu teritoriile din aceaste zone, renuntarea in a se implica in geopolitica acestei regiuni.

Ori, daca pierzi competentele si drepturile de a participa la geopolitica unor asemenea zone, pierzi automat si capacitatea de a-ti asigura securitatea geopolitica a statului propriu. Mergand mai departe, ne dam seama ca Romania postdecembrista a pierdut enorm in ceea ce priveste puterea sa geopolitica.

Statul roman a pierdut controlul parghiilor care garanteaza securitatea statului national. Din 1990 incoace, Romania a fost intr-o retragere continua, diplomatia romaneasca a fost si mai este extrem de slaba cauzand pierderea parghiilor geopoliticii statului roman adica acele parghii care pot garanta securitatea statului national: stramtorile, Dunarea, Marea Neagra, Istmul ponto-baltic, Carpatii.

Ori, tot ce s-a intamplat dupa 1989 ne arata clar ca Romania a pierdut toate cele cinci repere:
- prin pierderea flotei comerciale a pierdut partea sa de control asupra stramtorilor
- prin Tratatul cu Ucraina a pierdut partea sa de control si posibilitatea de implicare in geopolitica Istmului ponto-baltic
- prin Tratatul cu Ungaria, care nu a fost continuat in conceptia in care a fost conceput, ca si prin politica consulatelor maghiare, impartim cu Ungaria politica carpatica
- prin presiuni si cu sprijin UDMR, Ungaria si-a relansat politica sa traditionala de expansiune, nu numai in Transilvania
- iar prin prin regimul consulatelor deschise pe axa Cluj-Napoca - Bucuresti - Constanta, Ungaria va juca un rol activ in zona Marii Negre ca si in politica dunareana.