…INTRĂ CASELE ÎN PĂMÂNT
Când îi auzi numele, parcă îţi vine a zâmbi, că nu ştii unde să îl plasezi ţi cu ce să îl asemenea: Chichineţu. La margine de judeţ, încremenit în timp, numără cel mult treizeci de case. Mulţi copaci-bătrâni, copaci cu coroane jalnice şi trunchiuri răsucite.
Mişcare este doar în mijlocul satului, acolo unde-i şi cârciuma cu umbrele, vreo trei, colorate. În rest…praf, mult, vara, glod păstos toamna, iarna şi primăvara.
La Chichineţu, casele intră în pământ. Pe an ce trece sunt tot mai scunde, mai mărunte.Nu, nu se dărâmă, se afundă în pământ. Copii nu sunt. Doar bătrâni beţivi şi muieri îmbrobodite şi cu picioarele desculţe.
Pe marginea şoselei, buruieni grase. Sat din Bărăgan.Cu oameni obosiţi de viaţă şi animale costelive. Nici câinii n-au vlagă.
Ce se-ntâmplă Ioane, Vasile, Gheorghe? De ce intră casele în pământ la Chichineţu?
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu