Autoritate şi responsabilitate

Acest post este unul controversat, dar este o discuţie care ar trebui purtată, mai calm. Desigur, este greu să faci abstracţie de context. Există o discuţie confuză între cifrele de la Biroul Electoral Central şi cele ale INS. Confuzia este, bineînţeles, una întreţinută, fiindcă lucrurile sunt clare: unele reprezintă cetăţenii cu drept de vot, celelalte persoanele care locuiesc în România. Faptul că au ales să trăiască într-o altă ţară nu-i face mai puţin cetăţeni români, deci au toate drepturile legale să voteze. Aici lucrurile sunt clare şi nu este nimic de comentat din acest punt de vedere. Dar au dreptul moral?

Unul din principiile de bază în management este că orice orice responsabilitate trebuie să fie dublată de o autoritate proporţională şi invers. Un exemplu extrem ar fi, de exemplu, să pui femeia de serviciu să facă audit financiar-contabil. La fel, nu poţi numi pe cineva manager, dar fără a-l face responsabil de rezultatele departamentului pe care îl conduce. (OK, poţi face o secretară office manager dar asta nu este o funcţie, ci o etichetă.)

În cazul românilor care au ales să trăiască în afara ţării, avem autoritate, respectiv, dreptul la vot, dar nu avem şi responsabilitate, fiindcă ei nu suferă consecinţele alegerii lor. Chiar şi dacă nu participă la vot, prin simpla lor prezenţă pe nişte liste electorale influenţează viaţa în România. Rămâne Băsescu? Pleacă Băsescu? Nu ei vor suferi consecinţele bune sau rele ale uneia sau celeilalte din variante. Din păcate, nu mai vorbim de o cantitate neglijabilă, ci în jur de 15-20% din populaţia adultă a României, din care o bună parte nu mai au nici o legătură cu România de ani de zile - în sensul de prezenţă fizică aici – căci, normal, legăturile sentimentale şi familiale rămân, şi cea mai mare parte nici măcar nu mai sunt interesaţi de dezbaterile politice din ţară. Acelaşi lucru este valabil şi pentru absenteiştii cronici. Sunt oameni cărora pur şi simplu nu le pasă. Însă şi ei influenţează într-o formă sau alta alegerile.

Aşa cum la alegerile locale este condiţionată prezenţa la vot de rezidenţa în localitatea respectivă, şi votul pentru instituţiile naţionale ar trebui condiţionat de rezidenţa pe teritoriul României. România are azi un preşedinte ales şi păstrat în funcţie de românii din străinătate. Indiferent de criterii, nu este normal.