MATRIOŞCA
De Paula GURĂU
Uneori mă simt o matrioşcă. Ies şi intru din mine şi sunt alta mereu, de câte ori vreau. Şi tot uneori, o cârpă şterge praful de pe mine. Şi copiii se joacă cu mine şi eu cu ei. Când ei, copiii, se plictisesc, mă aruncă în bucăţi pe sub patul de lângă sobă. Se găseşte cineva să mă adune şi să mă aşeze pe noptieră, aşteptând praful şi ascultând cum fierbe samovarul.Ceai tare, îndulcit cu o bucăţică de zahăr topită pe limbă.
Autor Paula GURĂU
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu