Brăila privită la 1928

De Mihai Vintilă 24 Mai 2021, 19:43 Atitudini

Anul 1928 este privit din ziua de azi ca un an fertil pentru cultura brăileană. Nu numai prin apariția Ciulinilor Bărăganului a lui panait Istrati ci și prin freamătul care exista în oraș. Conform Ghidului Municipiului Brăila apărut în 3 august 1928 existau la Brăila în acel moment cinci ziare din care trei erau cotidiene. Apăreau sub conducerea lui Anastase Petrescu Dunărea de Jos și Mercurul Brăilei , a lui B.P.Clony – Curierul, Marcel Stănescu directora Cuvântul iar Ioan I.Botez Monitorul Brăilei și Galaților în timp ce Prefectura se ocupa de ziarul Monitorul județului Brăila. Numărul de publicații anuale depășea 20 iar orașul avea șapte reviste.

Bibliotecile erau în plină dezvoltare. Biblioteca Comunală înființată în 1880 avea peste 30000 de volume, Biblioteca Petre Armencea fondată în 1899 deținea 12000 de volume în timp ce Biblioteca cercului Voltaire înființată în 1905 avea 7000. Întemeiată în 1910 Biblioteca Casei Poporului avea și ea cîteva mii de volume iar Biblioteca N.Derera-Max Nordau care data din 1912 avea 3000 de volume. Mai existau următoarele biblioteci: Pedagogică, Soc.Funcționarilor P.T.T, Clubului Regal, Soc. Generala și a Camerei de Agricultură fiecare având sub 3000 de cărți.

Pinacoteaca Minicipiului Brăila avea peste 80 de pânze și se anunțau noi achiziții.
Brăila avea și două atenee. Primul intitulat Sandu Aldea își avea sediul pe strada Victoriei lângă gară iar al II-lea numit Spiru Haret în Bariera Călărașilor.

Orașul se putea mândri cu un număr de 24 de librării dintre care cele mai importante erau Cartea de Aur de pe bulevardul Cuza, Moderna de pe Regală, Ștefan Tomescu din piața Dumitru Ionescu, Universala tot de pe Regală și desigur Cartea Românească de pe aceeași stradă comercială. Funcționau un număr de 12 tipografii.

Teatrele erau mândria orașului. Cel mai mare și mai important era Comunal care avea și sală de cinematograf și arenă de vară aflat pe strada Regală, Passalacqua de pe strada Galați și Lyra de pe strada Cojocari. Teatrul Comunal este actualul Maria Filotti iar Passalacqua a fost demolat și pe locul lui este blocul care are la parter fostul cinematograf Central aflat pe strada Galați. Palatul Lyra a trecut prin timp fără schimbări majore.

Și în anul 1928 cele mai importante societăți muzicale ale Brăilei sunt Lyra și Armonia care există și în zilele noastre și care continuă să facă cinste acestor locuri.

Putem vorbi de deschiderile spre lumea largă. Brăila nu era cel mai mare oraș al României dar era printre cele mai active economic. De aici și relațiile extinse cu toate colțurile lumii. Își aveau sediul la noi în oraș zece consulate. Astfel Consulatul Britanic se afla pe Strada Împăratul Traian nr. 9, cel Norvegian pe strada Sbl.Naum, cel Suedez pe strada Dr.Brăileanu, cel Grec pe strada Dr. Nistor iar cel Cehoslovac pe aceeași stradă Dr. Brăileanu. Consulatul Imperial Persan își avea sediul pe str. Căpitan Epureanu Stan iar cel Sârb pe strada Bolintineanu. Franța avea propriul ei consulat pe strada Col.T.Șerbănescu iar cel Polonez era pe strada Praporgescu. Italia avea un vice-consulat pe strada Dr. Nistor.

Pentru a încheia într-o notă optimistă să mai spunem că existau în acel an în Brăila 28 de bănci din care 20 aveau capital local.

 

Autor Mihai Vintilă 24 Mai 2021, 19:43 Atitudini
Scrie un comentariu

Comentarii

Nu exista inca comentarii!

Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.

Scrie un comentariu
Vezi toate comentariile

Scrie un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi facuta publica.
Campurile marcate cu * sunt obligatorii