Comisia Europeană | Europa trebuie să producă hrană curată și să devină punct de referință la nivel global

Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută planul UE de acțiune în ce privește conservarea și refacerea biodiversității și transformarea sistemului agroalimentar pentru următorii 10 ani. Strategia UE De la Fermă la Consumator și Strategia UE pentru Biodiversitate 2030, ambele în conformitate cu Pactul verde european, pot schimba radical sectoarele vizate.

Titlurile date celor două documente strategice sunt sugestive și arată saltul pe care ar trebui să-l facem: o Strategie pentru „un sistem alimentar echitabil, sănătos și prietenos cu natura”, respectiv una prin care „Readucem natura în viața noastră”. Acestea introduc un nou set de obiective-cheie, de mult așteptate, în ce privește ariile naturale protejate, refacerea naturii, agricultura ecologică, cu reducerea hotărâtă a substanțelor chimice folosite în acest sector. Aceste obiective servesc și ca repere pentru Statele Membre în deciziile politice ce sunt luate în acest moment pentru redresarea economiilor naționale prin investiții care ar trebui să aibă la bază principii durabile. De asemenea, faptul că aceste două Strategii au fost elaborate și publicate în același timp denotă că este recunoscută, în sfârșit, legătura directă între resursele naturale și biodiversitate, pe de-o parte, și modul de producție și de consum al hranei și energiei în Europa, pe de alta.

O nouă șansă pentru natură prin Strategia UE pentru Biodiversitate 2030

O decizie importantă luată de Comisia Europeană prin Strategia UE pentru Biodiversitate orizont 2030 este de a prezenta anul viitor obiective obligatorii pentru Statele Membre privind refacerea naturii. Aceasta vine pe fondul neîndeplinirii obiectivelor voluntare de refacere a naturii și de oprire a declinului biodiversității din actuala Strategie UE pentru Biodiversitate 2020.

Reconstrucția ecosistemelor va contribui în mod direct nu numai la reducerea crizei biodiversității, dar și la atenuarea efectelor și adaptarea la schimbările climatice. WWF împreună cu multe alte organizații au militat activ pentru acest lucru. Sub acest obiectiv obligatoriu, Statele Membre, deci și România, vor fi nevoite să refacă ecosisteme degradate și să folosească așa-numitele soluții bazate pe natură, între acestea numărându-se de pildă asigurarea rezilienței pădurilor, eliminarea barierelor care blochează cursul natural al râurilor, sau refacerea zonelor umede din fosta luncă a Dunării asanată în timpul regimului comunist, în scop agricol, terenuri care sunt acum în proces de deșertificare.

Natura și sănătatea publică devin elemente centrale și în cazul politicilor privind producerea hranei în Europa în următorul deceniu

În ce privește Strategia „De la Fermă la Consumator”, WWF salută viziunea pe termen lung și potențialul pe care îl prezintă pentru a asigura respectarea și creșterea ponderii principiului sustenabilității în toate politicile UE care au de-a face cu hrana. Acest lucru se va face prin obiectivele asumate pentru agricultura ecologică, elementele de peisaj din zonele de producție, pesticide, fertilizanți și antibiotice - toate aceste obiective arătând că există determinare la cel mai înalt nivel pentru tranziția la o agricultură prietenoasă cu resursele naturale și cu biodiversitatea. Mai mult decât atât, Strategia conține o nouă cerință pentru Statele Membre de a stabili ținte obligatorii pentru această tranziție în viitoarele planuri naționale strategice pentru implementarea Politicii Agricole Comune în perioada 2021-2027. Acest lucru asigură coerența între obiectivele majore din Strategia „De la Fermă la Consumator” și obiectivele setate prin politica agricolă la nivel național.

Pe de altă parte însă, Strategia nu adresează cu ținte concrete chestiunea producției de alimente de origine animală în regim intensiv (industrial), un minus evident dacă ne raportăm la misiunea asumată prin acest document - tranziția la un sistem alimentar echitabil, sănătos și prietenos cu natura. WWF și alte organizații au cerut ținte mai ambițioase pe acest subiect, luând în considerare că sectorul zootehnic generează aproape 70% din emisiile de gaze cu efect de seră (metan și oxizi de azot) din agricultură și folosește mai mult de jumătate din suprafața agricolă, conform statisticilor oficiale europene.

WWF salută anunțul privind o viitoare lege care ar urma să intre în vigoare în 2021 pentru a împiedica plasarea pe piața europeană a produselor agricole realizate prin practici ce implică defrișările (cum ar fi de pildă soia din America Latină sau uleiul de palmier); WWF va urmări acest subiect și dorește extinderea protecției și pentru alte tipuri de ecosisteme cum ar fi savanele sau pajiștile.

În concluzie, ambele Strategii arată un angajament clar pentru schimbare prin abordarea unor factori cheie ai declinului biodiversității. Urmează ca cele două strategii să fie adoptate de Parlamentul și Consiliul EU, urmat de etapa de implementare și monitorizare în Statele Membre, care trebuie să se ralieze la țintele stabilite în scopul conservării și bunei gestionări a sistemelor naturale (aflate în stare critică) pe care se bazează atât economia, cât și bunăstarea și sănătatea oamenilor.