EFOR arată câteva soluții raționale pentru votul din străinătate

Alegerile europarlamentare din 26 mai au generat din nou discuții aprinse despre votul în străinătate, după ce mulți alegători nu au apucat să voteze. Înainte de a trece la discuția despre vot prin Internet, EFOR arată câteva măsuri simple care pot fi luate pentru alegerile din toamnă.

1. În primul rând, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să se asigure că se deschid secții de votare acolo unde chiar contează și într-un număr suficient de mare pentru a susține comunitățile din străinătate în mod real. Ambasadele trebuie să fie mai active în a transmite solicitări cât mai aproape de realitatea din teren către MAE, în termeni de necesități de organizare.
Există un istoric al votului, deci se poate face o analiză mai aprofundată asupra țărilor sau localităților unde au fost probleme, pentru a se suplimenta secțiile în mod corespunzător. Nu are rost să investim suplimentar în secții unde votează maximum 10 alegători, cum este Phenian, dar trebuie investite mai multe resurse în acele comunități cu un număr mare de alegători.

Similar alegerilor parlamentare, se pot deschide secții de votare acolo unde există cereri din partea unui număr minim de 100 de alegători.

De asemenea, un formular on-line pus la dispoziție de MAE poate oferi posibilitatea alegătorilor să solicite secții în localitățile lor. Acesta ar avea doar rolul de informare, pentru a ajuta ministerul să vadă care sunt nevoile reale.

2. Secțiile de votare trebuie dotate corespunzător. Până se ajunge la soluții precum votul prin Internet, trebuie să ne asigurăm că există suficiente buletine de vot, ștampile, urne și cabine de vot. De ce oare nu pot există zece cabine de vot, cu zece ștampile în secțiile mari și importante? Se poate suplimenta personalul și se pot aduce și 2-3 tablete. La urma urmei, buletinele de vot ar putea fi tipărite în secții, pentru că singurul element de securitate este ștampila de control a secției de votare. Nu trebuie să uităm nici de accesibilitatea la secțiile de votare. Alegătorii nu ar trebui să aștepte la coadă în picioare, fără acces la toaletă. Secțiile trebuie să asigure accesul persoanelor în vârstă, însărcinate sau cu dizabilități.

3. Modificarea legislației electorale privind procedurile de la închiderea secției. Amendarea unui simplu articol de lege poate face o diferență enormă. Evident, este nevoie și de voință politică. Dar în loc de sala unde se votează se poate schimba articolul respectiv pentru a stabili că votează toată lumea care se află la coadă la ora 21. Se pot gândi diverse soluții de la bonuri de ordine până la așezarea unui polițist în spatele ultimei persoane, pentru a delimita pe cei care vin la vot după ora 21

4. Un Corp al Experților Electorali pentru Străinătate și sancțiuni mai dissuasive. Duminică am primit multe plângeri prin platforma votcorect.ro, conform cărora președinții de birouri se comportă abuziv sau nu au lăsat să voteze alegători care se aflau la ora 21 în secția de votare. Aceste comportamente trebuie sancționate, iar persoanele respective trebuie puse pe o listă neagră, pentru a nu mai participa la organizarea procesului electoral. Așa cum în țară există Corpul Experților Electorali, se poate dezvolta un concept similar și pentru străinătate, astfel încât să existe și o monitorizare a acestora. De asemenea, se pot crește sancțiunile pentru membrii birourilor electorale care nu se prezintă în secție, fără a avea o justificare relevantă.

5. Trebuie să existe metode de a prelungi votul după ora 21. Deși s-a discutat mult duminică, Biroul Electoral Central nu putea prelungi votarea, pentru că nu avea atribuțiile legale să facă asta. Doar prin OUG s-ar fi putut prelungi durata. Ar trebui deci să există un amendament prin care BEC să poată prelungi în situații excepționale – cum este și aceasta – perioada de votare.

6. Introducerea unor metode alternative de vot. O soluție poate fi votul prin corespondență, care se aplică la parlamentare și care, cu îmbunătățiri, poate fi folosit și la alegerile europarlamentare. Votul în avans, în secțiile de votare, în săptămâna dinaintea alegerilor poate fi o altă soluție. Este de discutat și cum asigurăm securitatea buletinelor, dar este o soluție care se aplică în multe state. Votul prin Internet nu este o soluție fezabilă până la următoarele alegeri, pentru că nu este timp pentru elaborarea unui concept de sistem în mod participativ, transparent și care să asigure securitatea.

7. Pe termen lung, un Cod Electoral ar pune ordine în legislație și ar introduce reguli comune pentru toate tipurile de alegeri. La ultimele alegeri, la care s-a adăugat și referendumul, au existat nenumărate modificări și interpretări ale legii cu puțin timp înaintea zilei votului, care poate fi confuzant pentru alegători și pentru autorități. Chiar dacă s-au făcut câteva încercări de a unifica legislația, iar la EFOR am recomandat acest fapt de mult timp,un proiect de Cod Electoral nu există în acest moment în discuția publică.

Unele dintre aceste decizii implică voință politică, iar altele sunt pur și simplu tehnice. Și dacă tot vorbim de politică, este regretabil că după acest episod nu există consecințe politice la nivel înalt, iar eșecul nu este asumat politic.

De asemenea, orice măsuri vor fi luate, trebuie supuse dezbaterii publice, în mod transparent și trebuie să asigure secretul, universalitatea și securitatea votului. De asemenea, procedurile trebuie să rămână observabile, iar eliminarea listelor electorale tipărite din secții poate fi o măsură care va reduce transparența procesului.

EFOR arată câteva soluții raționale pentru votul din străinătate și nicio măsură care este contrară acestor principii nu ar trebui să fie luată.

Raportul integral poate fi citit în pdf aici.