Mihail Vlasov : Domeniile care promit cel mai mult sunt medicina, sectorul farmaceutic, prelucrarea produselor agro-alimentare, bio-agricultura, infrastructura, energia verde şi ITC
De AGERPRES
Intrebare: Avem din ce în ce mai multe clasamente de firme, mai mari sau mai mici, organizate de diverse organizaţii, asociaţii, uniuni. De ce încă un Top de firme ?
Mihail Vlasov: Nu încă un Top, ci Topul. Adică autenticul! Vreau să se înţeleagă odată pentru totdeauna că Topul Naţional al Firmelor este o obligaţie imperativă prevăzută prin lege şi dată în sarcina Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Este mai mult decât o obligaţie, este o tradiţie statornicită de către Sistemul Cameral de la apariţia sa, după 1864. Prin camerele de comerţ se făcea şi atunci o Rânduială a negustorilor! Camera Naţională nu-şi premiază prietenii şi partenerii de afaceri şi nici pe cei care achită ca taxă de participare o sumă cu atât mai mare cu cât locul este mai în frunte, ci, pe baza unor criterii riguroase aplicate unitar, în toată ţara, selectează şi premiază elite. Companiile de Top reprezintă în mod evident, inima unei economii.
Toate celelalte clasamente ale Consiliului IMM-urilor, ale nu ştiu cărei firme, obscure sau cunoscute, sunt mofturi mondene, sau, mai rău, sărbătoriri false cu target mercantil care demonetizează grav rolul şi sensul Topului Naţional.
Intrebare: Care sunt, din punctul de vedere al Sistemului Cameral, strategiile pe care ar trebui să le aplice agenţii economici pentru a supravieţui şi chiar a face profit în timpul recesiunii economice?
Mihail Vlasov: Un agent comercial în România are nevoie de o mare abilitate pentru a supravieţui, deoarece la noi criza economică este dublată şi mult potenţată de lipsa unui cadru legislativ stabil şi evident, mai mult ca orice, are nevoie de o guvernare eficientă, care s-ar putea traduce prin neamestecul statului în treburile mediului de afaceri. Mediul economic are nevoie de stabilitate şi predictibilitate politică, legislativă şi fiscală, lucruri practic inexistente pe parcursul ultimului an când, spre exemplu Codul Fiscal, a suferit nu mai puţin de 12 modificări. Or, în asemenea condiţii, fie alegi să îţi muţi sediul social, aşa cum au procedat multe companii autohtone, fie înveţi să fii un acrobat desăvârşit, de cele mai multe ori în detrimentul interesului public. Revenind la întrebare, cred cu tărie că este timpul ca agenţii economici din România să îşi îndrepte atenţia spre pieţele emergente din spaţiul extracomunitar.
Suntem în continuare deficitari la capitolul accesării de fonduri europene, iar problema principală este cea a cofinanţării. Noi prin Sistemul Cameral, şi mai ales, prin Şcoala Română de Afaceri, avem uşile larg deschise pentru toţi cei interesaţi de chestiune.
Criza înseamnă o calamitate nedorită, dar în acelaşi timp este şi o oportunitate, s-a mai spus asta, iar ieşirea din criză se face prin dezvoltare. Or pentru a progresa, pentru a dezvolta economia ai nevoie de cercetare, investiţie şi încurajarea consumului. România, mediul de afaceri românesc are nevoie de măsuri proactive, nu reactive. Dacă creşte şomajul, dacă creşte inflaţia şi se înmulţesc măsurile de austeritate, nu vom putea progresa. Totuşi nu pot să nu remarc faptul că multe întreprinderi mici au învăţat din mers lecţia adaptării şi pe cea a managementului de risc.
Intrebare: Care sunt domeniile pe care le consideraţi profitabile pentru 2011 ?
Mihail Vlasov: Nu pot eu să fac predicţii. Nu deţin această calitate de vizionar, dar din perspectiva analizei camerelor de comerţ, cred că industria automobilelor va rămâne o prioritate a economiei româneşti. Domeniile care promit cel mai mult sunt medicina, sectorul farmaceutic, prelucrarea produselor agro-alimentare, bio-agricultura, infrastructura, energia verde şi ITC. În ceea ce priveşte sectorul agro-alimentar, sunt multe voci care prognozează că următoarea criză va fi una alimentară. Cine va fi eficient în producţia de alimente, va câştiga. De asemenea observ tot mai pregnant tendinţa de creare a unor business-uri care să răspundă unor nevoi emoţionale, precum succesul fulminant al reţelelor sociale.
Intrebare: Suntem la vremea clasamentelor şi al sfârşitul unui an de criză economică. Cum se reflectă criza în clasamentul din acest an ?
Mihail Vlasov: Topul se realizează utilizând raportările financiare ale societăţilor comerciale pentru anul 2009, când în România criza s-a manifestat cel mai intens. Premiile pe care le oferim răsplătesc în primul rând capacitatea de adaptare, perseverenţa şi inteligenţa de a exploata o situaţie economică total nefavorabilă în interesul creşterii propriului business.
În acest an, peste două mii de comercianţi s-au poziţionat pe primele 10 locuri în Topul Naţional, în toate domeniile, grupele şi clasele de mărime. Dintre aceştia peste două sute cinci zeci de societăţi comerciale sunt laureate ale Premiului Naţional, şi şi-au adjudecat locul I în clasamentul final.
Intrebare: Cum vedeţi mediul de afaceri românesc după criză ?
Mihail Vlasov: Bunica mea spunea: ' După ploaie, iese mereu soarele'. Şi era o femeie înţeleaptă, ca şi acest proverb.
Mihail Vlasov: Nu încă un Top, ci Topul. Adică autenticul! Vreau să se înţeleagă odată pentru totdeauna că Topul Naţional al Firmelor este o obligaţie imperativă prevăzută prin lege şi dată în sarcina Camerei de Comerţ şi Industrie a României. Este mai mult decât o obligaţie, este o tradiţie statornicită de către Sistemul Cameral de la apariţia sa, după 1864. Prin camerele de comerţ se făcea şi atunci o Rânduială a negustorilor! Camera Naţională nu-şi premiază prietenii şi partenerii de afaceri şi nici pe cei care achită ca taxă de participare o sumă cu atât mai mare cu cât locul este mai în frunte, ci, pe baza unor criterii riguroase aplicate unitar, în toată ţara, selectează şi premiază elite. Companiile de Top reprezintă în mod evident, inima unei economii.
Toate celelalte clasamente ale Consiliului IMM-urilor, ale nu ştiu cărei firme, obscure sau cunoscute, sunt mofturi mondene, sau, mai rău, sărbătoriri false cu target mercantil care demonetizează grav rolul şi sensul Topului Naţional.
Intrebare: Care sunt, din punctul de vedere al Sistemului Cameral, strategiile pe care ar trebui să le aplice agenţii economici pentru a supravieţui şi chiar a face profit în timpul recesiunii economice?
Mihail Vlasov: Un agent comercial în România are nevoie de o mare abilitate pentru a supravieţui, deoarece la noi criza economică este dublată şi mult potenţată de lipsa unui cadru legislativ stabil şi evident, mai mult ca orice, are nevoie de o guvernare eficientă, care s-ar putea traduce prin neamestecul statului în treburile mediului de afaceri. Mediul economic are nevoie de stabilitate şi predictibilitate politică, legislativă şi fiscală, lucruri practic inexistente pe parcursul ultimului an când, spre exemplu Codul Fiscal, a suferit nu mai puţin de 12 modificări. Or, în asemenea condiţii, fie alegi să îţi muţi sediul social, aşa cum au procedat multe companii autohtone, fie înveţi să fii un acrobat desăvârşit, de cele mai multe ori în detrimentul interesului public. Revenind la întrebare, cred cu tărie că este timpul ca agenţii economici din România să îşi îndrepte atenţia spre pieţele emergente din spaţiul extracomunitar.
Suntem în continuare deficitari la capitolul accesării de fonduri europene, iar problema principală este cea a cofinanţării. Noi prin Sistemul Cameral, şi mai ales, prin Şcoala Română de Afaceri, avem uşile larg deschise pentru toţi cei interesaţi de chestiune.
Criza înseamnă o calamitate nedorită, dar în acelaşi timp este şi o oportunitate, s-a mai spus asta, iar ieşirea din criză se face prin dezvoltare. Or pentru a progresa, pentru a dezvolta economia ai nevoie de cercetare, investiţie şi încurajarea consumului. România, mediul de afaceri românesc are nevoie de măsuri proactive, nu reactive. Dacă creşte şomajul, dacă creşte inflaţia şi se înmulţesc măsurile de austeritate, nu vom putea progresa. Totuşi nu pot să nu remarc faptul că multe întreprinderi mici au învăţat din mers lecţia adaptării şi pe cea a managementului de risc.
Intrebare: Care sunt domeniile pe care le consideraţi profitabile pentru 2011 ?
Mihail Vlasov: Nu pot eu să fac predicţii. Nu deţin această calitate de vizionar, dar din perspectiva analizei camerelor de comerţ, cred că industria automobilelor va rămâne o prioritate a economiei româneşti. Domeniile care promit cel mai mult sunt medicina, sectorul farmaceutic, prelucrarea produselor agro-alimentare, bio-agricultura, infrastructura, energia verde şi ITC. În ceea ce priveşte sectorul agro-alimentar, sunt multe voci care prognozează că următoarea criză va fi una alimentară. Cine va fi eficient în producţia de alimente, va câştiga. De asemenea observ tot mai pregnant tendinţa de creare a unor business-uri care să răspundă unor nevoi emoţionale, precum succesul fulminant al reţelelor sociale.
Intrebare: Suntem la vremea clasamentelor şi al sfârşitul unui an de criză economică. Cum se reflectă criza în clasamentul din acest an ?
Mihail Vlasov: Topul se realizează utilizând raportările financiare ale societăţilor comerciale pentru anul 2009, când în România criza s-a manifestat cel mai intens. Premiile pe care le oferim răsplătesc în primul rând capacitatea de adaptare, perseverenţa şi inteligenţa de a exploata o situaţie economică total nefavorabilă în interesul creşterii propriului business.
În acest an, peste două mii de comercianţi s-au poziţionat pe primele 10 locuri în Topul Naţional, în toate domeniile, grupele şi clasele de mărime. Dintre aceştia peste două sute cinci zeci de societăţi comerciale sunt laureate ale Premiului Naţional, şi şi-au adjudecat locul I în clasamentul final.
Intrebare: Cum vedeţi mediul de afaceri românesc după criză ?
Mihail Vlasov: Bunica mea spunea: ' După ploaie, iese mereu soarele'. Şi era o femeie înţeleaptă, ca şi acest proverb.
Autor AGERPRES
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu