Colindam, colindam... la Silistea

Este primul Craciun pe care îl petrec în Silistea, o comuna din Câmpia Baraganului. Aflata la circa 10 kilometri de Braila, Silistea este o localitate frumoasa, linistita si cu oameni gospodari - oaza mea de liniste din Baragan.

Si ca orice localitate, mai mica sau mai mare, a îmbracat, acum în preajma sarbatorilor de iarna, haina de sarbatoare. Este adevarat o haina cam saracacioasa, cu câteva ornamente luminoase doar pe strada principala, mai bine zis numai o portiune din strada. Oricum este ceva decât nimic.

Daca strazile sufera la capitolul ornamente de sarbatori în schimb casele oamenilor sunt luminate de sute de beculete, de ghirlande de lumini divers colorate.

In aceasta atmosfera de sarbatoare am asteptat cu nerabdare colindatorii în Ajunul Craciunului. Obisnuita ca la Braila, unde copiii încep colindatul dimineata devreme, cu doua-trei zile înainte de Ajun si toti cânta acelasi colind, am fost surprinsa de linistea care domnea în dimineata Ajunului în Silistea. Nici-un colindator nu aparuse pâna la ora 10,00.

Eram curioasa ce colinde vor cânta, cum vor fi îmbracati colindatorii. Primii colindatori au aparut imediat dupa ora 10,00, doi copii care aveau în dotare o ”dasaga” plina cu fructe si dulciuri pe care le primisera în dar. Erau foarte mândri ca au fost primii care au pornit cu colindul din cealalta parte a localitatii si mai aveau putin si terminau colindatul.

Apoi au început sa apara alti colindatori, toti copii pâna în 14-15 ani. Ce m-a surprins a fost faptul ca nu cântau toti aceleasi colinde. Fiecare ceata de colindatori interpreta alt colind care nu semana cu celelalte. Un grup de trei colindatori s-a acompaniat la muzicuta când a colindat. Aveam sa aflu ca unul dintrei ei era pasionat de acest instrument si nu a pierdut ocazia sa-l foloseasca. Si bine a facut pentru ca am ascultat un colind extraordinar.

Le-am oferit bomboane si ciocolata, alaturi de bani. Nu stiu cât i-au bucurat banii primiti, un lucru normal pentru ei, dar figurile li s-au luminat a surpriza la vederea bomboanelor si a ciocolatelor. Ba, mai mult, unii mi-au promis ca vin si cu plugusorul si chiar de mâine vor exersa ca sa-mi cânte un plugusor frumos pentru ca, de aceasta data, au cam încurcat colindul.

Surpriza mi-a oferit-o ultimul colindator. O fetita. A venit îmbracata în costum national ca sa ne colinde, un colind emotionant, diferit de toate celelalte pe care le ascultasem pâna acum. Eram ultimele persoane pe care le colinda. Fusese la colindat, aveam sa aflu de la ea, cu alte doua fetite, toate îmbracate în costum national. Ideea de a purta costum national la colindat le apartine. Am întrebat-o cum a fost colindatul? Primul lucru pe care mi l-a spus a fost ca o persoana a fost asa de impresionata de colind ca a început sa plânga. Au fost cu colindul numai la persoane cunoscute si mai ales în zone unde stiau ca nu sunt câini pe strada. De primit au primit bani, dulciuri, fructe dar si invitatii în casele oamenilor unde au fost servite cu cozonac si suc.

Acelasi lucru l-am facut si noi. Ne-am servit vecina, caci de vecina noastra Andreea este vorba, cu o salata de fructe cu frisca si i-am oferit bomboane, ciocolata si bani pentru ca ne-a colindat.

Impresii? Oare ma asteptam la mai mult? Nu stiu. Dar un lucru stiu sigur: fiecare colind m-a impresionat. Pe lânga diversitatea colindelor am constatat ce copii frumosi sunt în Silistea. Frumosi si educati. La venire ma întrebau daca îi primesc cu colindul  iar la plecare, cu mici exceptii, colindatorii îmi urau fie Craciun fericit fie An Nou fericit. E emotionant sa auzi astfel de urari, spuse din inima, de copii care te vad, poate, pentru prima data.

Cum eu sunt un vizitator permanent al localitatii, si ma consider ”de-a casei”, urez la rându-mi ”Craciun fericit!” tuturor colindatorilor dar si locuitorilor acestei frumoase comune.

La multi ani!