Camera de Conturi Brăila arată slăbiciunile administrației locale în raportul pe 2017

În cadrul acțiunilor de control/audit desfăşurate de Camera de Conturi Brăila în anul 2017, la entitățile de la nivelul administrației publice locale, s-a urmărit modul de respectare a reglementărilor legale cu caracter economic, financiar, fiscal şi contabil, în vederea identificării eventualelor abateri de la legalitate şi regularitate în întocmirea situaţiilor financiare, în administrarea patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, în gestionarea şi utilizarea corectă şi performantă a fondurilor publice, fiind evidențiate cazurile de nerespectare a principiilor de economicitate, eficiență și eficacitate în utilizarea fondurilor publice alocate și cele de neconformitate cu cadrul legal și decizional specific.

Concluziile care s-au desprins în urma misiunilor de control/audit derulate în anul 2017 la nivelul entităților publice locale pot fi sintetizate astfel:

• O analiză pertinentă a abaterilor de la legalitate și regularitate, constatate în urma acțiunilor de audit desfășurate, precum și a cauzelor care au determinat producerea acestora indică necesitatea aplicării întocmai a reglementărilor legale ce definesc obiectivele și atribuțiile autorităților executive locale și ale aparatului de specialitate din subordinea acestora, în domeniile fundamentării, aprobării și executării bugetelor locale, organizării și conducerii contabilității operațiunilor patrimoniale, gestionării patrimoniului de interes public și privat al unităților administrativ-teritoriale.
• Inexistența unor aplicații informatice viabile unitare și/sau neutilizarea celor procurate și implementate pentru conducerea evidenței financiar-contabile și fiscale coroborat cu nestabilirea de persoane cu atribuții precise, dar și de lipsa de colaborare și comunicare care se manifestă la nivelul personalului de specialitate implicat în aceste activități, au condus în mod frecvent la apariția riscurilor în stabilirea, evidența și raportarea corectă a veniturilor bugetare dar și în urmărirea în vederea încasării acestora, și nu în ultimul rând în conducerea evidențelor tehnico-operative și contabile și întocmirea situațiilor financiare.
• Cu toate că Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale stabilește responsabilitatea directă a ordonatorilor de credite în realizarea veniturilor bugetare, aceștia continuă să nu ia măsuri pentru organizarea corespunzătoare a activității de stabilire, urmărire și încasare a creanțelor cuvenite bugetului local, inclusiv prin măsurile de executare silită prevăzute de lege.
• Deși entitățile au organizat Compartimentul de impozite și taxe locale, s-a constatat că sistemul necesar desfășurării activității de administrare a impozitelor și taxelor locale nu este adecvat din punct de vedere al colectării veniturilor, întrucât: • nu există strategii pentru îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor locale; • nu se fac prognoze și simulări pe diverse tipuri de venituri locale; • nu se întocmesc rapoarte lunare de activitate în care să se înscrie aspectele pozitive și negative ale activității, deficiențele apărute etc.; • nu există un sistem de indicatori care să măsoare performanța colectării impozitelor și taxelor locale; • nu se fac analize în sensul încasării veniturilor proprii pentru a se elabora mecanisme de îmbunătățire a activității de colectare.
  Aparatul de specialitate de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în special la comune, cu atribuţii de stabilire, înregistrare, urmărire, încasare şi executare silită a veniturilor este redus ca număr, uneori calitatea acestuia ridică semne de întrebare şi nu întotdeauna întreprinde toate măsurile legale pentru aplicarea procedurilor de urmărire şi încasare a sumelor datorate bugetelor locale, potrivit legii.

În același timp se constată că nu au fost aplicate în totalitate prevederile legale în procesul de executare silită a creanțelor fiscale, în sensul că organele de executare silită nu au procedat în toate cazurile la luarea tuturor măsurilor de executare prevăzute de lege. Astfel, a reieșit că, în multe cazuri, măsurile de executare silită pentru colectarea creanțelor fiscale s-au oprit la stadiul de emitere somații și, sporadic, de popriri pe disponibilitățile bănești, fără a se mai continua procedura până la finalizarea ei, conform Codului de procedură fiscală. Neluarea sau întârzierea luării în mod operativ a tuturor măsurilor de executare silită a condus la pierderi patrimoniale provocate de prescrierea dreptului pentru recuperarea sumelor restante datorate bugetului local precum și la situația în care contribuabili cu dificultăți financiare au intrat în stări speciale de administrare, iar obligațiile fiscale neachitate nu au mai putut fi recuperate.

Neîntreprinderea operativă a tuturor măsurilor de executare silită a determinat creșterea nivelului debitelor neîncasate la finele fiecărui exercițiu financiar, ceea ce semnifică lipsa de performanță și promptitudine a organelor de executare silită de la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Constatările privind încălcarea prevederilor legale referitoare la administrarea şi gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităților administrativ teritoriale cu referire la cazurile în care în anumite instituții publice verificate, nu există o evidență clară a contractelor care afectează administrarea şi gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităților administrativ teritoriale denotă, din partea conducerii entităților verificate, o lipsă de preocupare în ceea ce privește evidențierea şi urmărirea contractelor de concesionare și/sau de închiriere a bunurilor din patrimoniul public şi privat, de urmărire şi încasare a veniturilor din concesiuni şi/sau închirieri.

Deși gradul de autofinanțare este redus, bugetele locale fiind puternic dependente de susținerea bugetului de stat în asigurarea resurselor necesare unităților administrativ-teritoriale, autoritățile publice locale, atât cele deliberative, cât și cele executive, nu se implică în mod activ pentru valorificarea, la nivelul potențialului real, a resurselor cuvenite bugetului local din impozite, taxe și alte venituri proprii, precum și pentru colectarea acestora, potrivit legii.

- Sistemul de control intern/managerial instituit într-o entitate publică reprezintă un element important al unei bune ”guvernanțe”, fiind crucial în stabilirea unor obiective precise, a indicatorilor de performanță asociați acestora, în identificarea riscurilor din cadrul entității și limitarea acestora, pentru protejarea valorilor și activelor. Cu toate acestea, în majoritatea acțiunilor de audit s-au scos în evidență deficiențe semnificative în organizarea și implementarea unui sistem de control intern eficient și coerent, precum și legătura directă, de cauzalitate, între proiectarea necorespunzătoare/nefuncționarea controalelor și abaterile din activitatea economico-financiară constatate.

• Satisfacerea unor necesități ale comunităților locale este strâns legată și de modul cum autoritățile publice locale alocă fondurile în această direcție, dar și de preocuparea acestora pentru cheltuirea banilor în condiții de eficiență, economicitate și eficacitate. Acțiunile derulate de Camera de Conturi Brăila, în anul 2017 au reținut numeroase cazuri în care fondurile publice au fost atribuite fără o implicare a autorităților contractante în urmărirea derulării contractelor de achiziții publice, consecința fiind prejudicierea bugetelor locale, așa cum s-a arătat în cuprinsul acestui raport.
• Prejudiciile produse prin plăţile nelegale efectuate pentru lucrări de investiţii şi reparaţii curente sunt cauzate de superficialitatea în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activitatea deficitară a diriginţilor de şantier, angajaţi de către ordonatorii de credite pentru avizarea realității executării lucrărilor conform proiectelor, dar şi de lipsa de control din partea autorităţilor contractante asupra activităţii acestora. Un fenomen constatat la unităţile administrativ-teritoriale îl reprezintă acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări care au cuprins cote şi tarife mai mari decât cele legale, precum şi efectuarea de cheltuieli fără contraprestaţie, ca urmare a acceptării la plată a unor cantităţi de lucrări fără existența documentelor justificative care să ateste realitatea și exactitatea operațiunilor efectuate. Se constată însă şi cazuri de nerespectare a prevederilor legale privind achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări de investiţii, cu consecinţe negative pe linia asigurării eficienţei, economicităţii şi eficacităţii achiziţiilor efectuate.

Având în vedere abaterile de legalitate şi regularitate constatate, concluzia generală care se desprinde este aceea că, acestea sunt consecințele unui management defectuos al fondurilor publice, cauzat, pe de o parte, de lipsa de preocupare/interes din partea conducerilor entităților verificate în ceea ce privește identificarea, stabilirea, înregistrarea şi urmărirea încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale, acuratețea şi veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate, administrarea şi gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităților administrativ teritoriale, iar pe de altă parte, de „interpretarea forțată” a actelor normative și/sau de „ignorarea” anumitor prevederi ale acestora, în ceea ce privește efectuarea cheltuielilor bugetare.

În procesul de valorificare al actelor de control, realizat în conformitate cu prevederile art. 33, alin. 3 și art. 43, lit. c) din Legea nr. 94/1992, republicată, și a procedurilor instituite prin Regulamentul privind organizarea si desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activități, Camera de Conturi Brăila a emis un număr de 19 decizii, cuprinzând 212 măsuri, comunicate autorităţilor administraţiei publice locale, pentru înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată, care nu au fost remediate în timpul verificărilor cât şi pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestora, măsuri ce au vizat în principal:
fundamentarea cheltuielilor bugetare în strictă corelare cu gradul previzionat de încasare a veniturilor bugetare, evaluarea impactului bugetar și asigurarea unei monitorizări constante a efectuării cheltuielilor pe parcursul execuției bugetare;
-cuprinderea obiectivelor de investiții și a celorlalte cheltuieli asimilate investițiilor, în programele de investiții anuale, anexe la buget, numai dacă, în prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor asimilate investițiilor au fost elaborate și aprobate potrivit dispozițiilor legale;
-reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare derulate, în funcţie de conţinutul economic al acestora şi cu respectarea principiilor şi regulilor contabilităţii de angajament, aspect care va conduce implicit la întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu reglementările şi principiile contabile aplicabile;
-organizarea, conform cerinţelor legale, a sistemului de control intern/managerial cu privire la identificarea activităţilor procedurale, întocmirea procedurilor de control formalizate pe activităţi şi identificarea riscurilor relevante pentru activitatea entităţilor publice, evaluarea şi înlăturarea sau menţinerea acestora la un nivel acceptabil;
-fundamentarea veniturilor bugetelor locale pe baza rezultatelor inventarierii anuale a materiei impozabile; implementarea unor sisteme informatice care să faciliteze evidenţa uniformă şi urmărirea veniturilor fiscale şi nefiscale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ;
-stabilirea obiectivelor generale și specifice privind activitatea de administrare a impozitelor și taxelor locale în vederea monitorizării eficacității acestei activități. Implementarea unor norme și proceduri operaționale în care să fie în mod clar definite atribuțiile și responsabilitățile tuturor persoanelor implicate în activitatea de administrare a impozitelor și taxelor locale, atât la nivel de execuție cât și la nivel de conducere, prin care să fie strict reglementată activitatea, pentru aplicarea și respectarea Codului de procedură fiscală;
-dispunerea măsurilor pentru elaborarea unor sisteme de control managerial în domeniul impozitelor și taxelor locale și financiar-contabil, diferențele constatate între evidența contabilă și evidența fiscală să fie înregistrate în contabilitate, în baza documentelor justificative de susținere;
-stabilirea corectă şi reală a veniturilor proprii ale bugetelor locale, atât a celor fiscale de natura impozitelor şi taxelor locale cât şi a celor nefiscale provenind din venituri de natura redevenţelor, chirii, amenzi, etc., în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege;
-urmărirea şi încasarea creanţelor fiscale la termenele prevăzute de lege, inclusiv prin iniţierea şi aplicarea tuturor procedurilor de executare silită şi, după caz, iniţierea de măsuri legale în vederea stabilirii răspunderii juridice pentru recuperarea sumelor neîncasate, ca urmare a prescrierii dreptului de acţiune asupra acestora;
-luarea măsurilor pentru intrarea în legalitate privind organizarea şi efectuarea operaţiunii de inventariere a patrimoniului şi înregistrarea rezultatelor inventarierii conform prevederilor legale; reevaluarea activelor fixe corporale existente în patrimoniu şi înregistrarea rezultatelor în evidenţa contabilă;

-calcularea şi înregistrarea în conturile de cheltuieli a amortizării aferente activelor corporale;

-dispunerea de măsuri pentru recepţionarea lucrărilor de investiţii realizate şi constituirea garanţiilor de bună execuţie;
clarificarea neconcordanţelor dintre valoarea de inventar aferentă bunurilor care alcătuiesc domeniul public, potrivit evidenței contabile și valoarea cuprinsă în hotărârile consiliului; adoptarea de către autoritatea deliberativă a hotărârii privind actualizarea valorii inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniul public;
- dispunerea de măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi pentru recuperarea acestora, prejudicii produse prin:
- acordarea unor drepturi de natură salarială fără respectarea concordanţei cu politicile salariale, cu principiile responsabilităţii fiscale, regulile fiscale şi obiectivele şi limitele cuprinse în strategia fiscal-bugetară;
- plata din credite bugetare a serviciului public de colectare și transport a deșeurilor menajere, de la gospodăriile populației, urmare a faptului că primăriile fie nu au încasat de la populație, prin taxa specială instituită, contravaloarea acestor servicii, fie nu au instituit taxa specială de salubrizare, potrivit legii;
- nerespectarea prevederilor legale privind consumul de carburanţi, materiale de întreţinere, parc auto;
- nerespectarea măsurilor de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare în efectuarea cheltuielilor pentru acţiuni de reprezentare a instituţiei;
- acceptarea la plată a unor cantităţi de lucrări fără existența documentelor justificative care să ateste realitatea și exactitatea operațiunilor efectuate;
- încheierea unor contracte de consultanţă în domeniul financiar, contabil sau fiscal în condiţiile în care entităţile au în structura proprie personal angajat cu atribuții în acest domeniu;
- cuprinderea nelegală de credite bugetare, în bugetul de venituri şi cheltuieli și efectuarea de plăți pentru finanţarea unor activităţi extrabugetare;
- nerespectarea normelor legale referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

Totodată, recomandăm autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale să analizeze rapoartele de control/audit și după caz, procesele verbale de constatare întocmite cu ocazia activităţilor specifice desfăşurate și respectiv cauzele care au condus la apariţia abaterilor de la legalitate şi regularitate și la producerea prejudiciilor precum și a riscurilor și disfuncțiilor existente la nivelul unităților administrativ-teritoriale, să adopte hotărâri care să minimizeze riscurile efectuării de plăți nelegale și totodată să asigure utilizarea resurselor financiare și a bunurilor patrimoniale în condiții de maximă economicitate, eficiență și eficacitate.

Recomandările formulate și măsurile dispuse prin deciziile emise de Camera de Conturi Brăila pentru înlăturarea abaterilor de la prevederile legale în vigoare, a neregulilor și disfuncțiilor identificate de auditorii publici externi, constituie pentru autoritățile și instituțiile publice ale administrației locale și pentru celelalte entități din subordinea acestora, instrumente prin care să-și îmbunătățească permanent activitatea de administrare a resurselor financiare proprii, să crească performanța utilizării acestora și nu în ultimul rând, să aducă un plus de valoare în valorificarea resurselor umane, financiare şi informaţionale de care dispun.

Camera de Conturi Brăila îşi reiterează convingerea că, prin corectarea neregulilor şi abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate şi preîntâmpinarea producerii altora, autorităţile administraţiei publice locale vor asigura instituirea unui sistem de management orientat spre atingerea rezultatelor şi asigurarea necondiţionată a gestionării eficiente a finanţelor publice.

extrase din RAPORT-ul PRIVIND FINANȚELE PUBLICE LOCALE PE ANUL 2017 la nivelul județului Brăila dat publicității de Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Brăila.