E bine şi la vară cald!
De Victor Nafiru
Ai noştri s-au întors de la Bruxelles. Parcă mai relaxaţi decât au plecat. Şi cum au ajuns acasă, s-au pus pe declaraţii. Că vom avea un an la fel de greu ca acela care se încheie, cu slabe speranţe de creşterea salariilor sau a pensiilor. În felul acesta, s-au spălat pe mâini, pentru că mesajul lor sună cam aşa: noi am fi vrut să vă mărim salariile şi pensiile, dar nu ne lasă ăia de la UE.
Din acest punct de vedere, nimic nou sub soare. De fiecare dată jucăm cum ne cântă alţii, dovedindu-ne incapabili să ne facem ascultaţi. Grecii au protestat luni de-a rândul, iar efortul populaţiei nu a fost unul în zadar. UE a hotărât să-i ierte Greciei jumătate din imensa-i datorie. Dacă elenii se reîntorc în stradă, nu ar fi exclus să le fie ştearsă şi cealaltă jumătate. E adevărat, interesul pentru România nu se compară cu cel pentru Grecia, dar, să recunoaştem, nici grecii nu au stat, ca noi, cu braţele încrucişate, aşteptând ca guvernul lor să taie în carne în vie. Noi ne mulţumim să ne văităm seara la televizor ori la colţ de stradă, să facem băşcălie de Boc, Băsescu şi Udrea şi să nu ne mai intereseze soarta noastră.
Până şi ungurii care, ca şi grecii, nu trăiesc din venituri de 100-150 de euro pe lună, îndrăznesc să ceară organizarea unui referendum popular, cerând ieşirea ţării din Uniunea Europeană. E adevărat, de la dorinţa sau intenţia unor politicieni şi până la consumarea faptului în sine, e o cale lungă, însă rămâne important semnalul pe care clasa politică din Ungaria îl transmite celor ce fac jocurile în aşa-zisa Europă Unită.
Doar dinspre Cotroceni şi Palatul Victoria nu transpiră astfel de mesaje. Aici, cuvântul de ordine îl reprezintă strânsul curelei. Tradus, înseamnă o sută de mii de disponibilizări de la stat, salarii şi pensii îngheţate până cel puţin în vara următoare, tarife majorate la energia electrică, gaze naturale şi carburanţi. Despre măsurile economice, nimic concret. Invocăm criza şi ne spălăm repede pe mâini, în timp ce românii pleacă pe capete spre zări mai bune.
În concluzie, suntem un popor vesel, băşcălios şi plin de speranţe.
Din acest punct de vedere, nimic nou sub soare. De fiecare dată jucăm cum ne cântă alţii, dovedindu-ne incapabili să ne facem ascultaţi. Grecii au protestat luni de-a rândul, iar efortul populaţiei nu a fost unul în zadar. UE a hotărât să-i ierte Greciei jumătate din imensa-i datorie. Dacă elenii se reîntorc în stradă, nu ar fi exclus să le fie ştearsă şi cealaltă jumătate. E adevărat, interesul pentru România nu se compară cu cel pentru Grecia, dar, să recunoaştem, nici grecii nu au stat, ca noi, cu braţele încrucişate, aşteptând ca guvernul lor să taie în carne în vie. Noi ne mulţumim să ne văităm seara la televizor ori la colţ de stradă, să facem băşcălie de Boc, Băsescu şi Udrea şi să nu ne mai intereseze soarta noastră.
Până şi ungurii care, ca şi grecii, nu trăiesc din venituri de 100-150 de euro pe lună, îndrăznesc să ceară organizarea unui referendum popular, cerând ieşirea ţării din Uniunea Europeană. E adevărat, de la dorinţa sau intenţia unor politicieni şi până la consumarea faptului în sine, e o cale lungă, însă rămâne important semnalul pe care clasa politică din Ungaria îl transmite celor ce fac jocurile în aşa-zisa Europă Unită.
Doar dinspre Cotroceni şi Palatul Victoria nu transpiră astfel de mesaje. Aici, cuvântul de ordine îl reprezintă strânsul curelei. Tradus, înseamnă o sută de mii de disponibilizări de la stat, salarii şi pensii îngheţate până cel puţin în vara următoare, tarife majorate la energia electrică, gaze naturale şi carburanţi. Despre măsurile economice, nimic concret. Invocăm criza şi ne spălăm repede pe mâini, în timp ce românii pleacă pe capete spre zări mai bune.
În concluzie, suntem un popor vesel, băşcălios şi plin de speranţe.
Autor Victor Nafiru
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu