O nouă ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti - o nouă manifestare de cultură şi spiritualitate românească, Alba Iulia 1-3 decembrie 2014

An de an, sub egida Congresului Spiritualităţii Româneşti, Alba Iulia găzduieşte cea mai amplă manifestare de suflet românesc din zilele noastre, la care participă cei mai de seamă reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din întreaga lume. Se întâlnesc în capitala Marii Uniri savanţi, scriitori, artişti, profesori, ziarişti, preoţi, conducători ai unor posturi de radio şi televiziune, ingineri, oameni de afaceri şi manageri, care, acolo unde-şi duc traiul, fac cinste României, prin realizările şi creaţiile lor, prin prestigiul de care se bucură în societăţile respective, prin dragostea de patrie pe care şi-o afirmă cu demnitate. Cu aceşti români ar trebui să ne mândrim, pe ei ar trebui să-i cunoaştem, ei ar trebui să fie popularizaţi de mass-media, dacă aceasta ar fi mai ataşată de neamul românesc.  

Ne facem datoria să subliniem că sufletul acestui congres îl reprezintă „Liga Culturală Pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”, care, în îndelungata sa existenţă de aproape 125 de ani, şi-a îndeplinit onorabil rolul exprimat chiar în denumirea ei, adică întărirea, prin cultură, a unităţii românilor, indiferent unde aceştia trăiesc. Personalităţi remarcabile ale culturii şi ştiinţei româneşti ca Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Iorga, V.A. Urechia, Octavian Goga, Vasile Lucaciu, Ion Nistor şi alţii au diriguit în decursul timpului activitatea „Ligii”, reuşind, ca în momentele de răscruce ale devenirii noastre naţionale, să susţină cu tărie ideea unităţii de neam. Este remarcabil, de exemplu, aportul „Ligii” din timpul Primului Război Mondial, când, prin contribuţia ei la conştientizarea în rândul românilor a necesităţii întregirii naţionale, a îndeplinit rolul unui adevărat stat major al acestui măreţ proiect, numit România Mare. Reînnodându-i-se firul istoric, imediat după evenimentele din decembrie 1989, din iniţiativa a doi iluştri cărturari patrioţi, Prof. Victor Crăciun şi Acad.  Constantin Gh. Marinescu, „Liga” îşi continuă misiunea istorică de a cultiva ideea de românitate în rândul celor 35 de milioane de compatrioţi (după estimări aproximative), răspândiţi în întreaga lume.

Anul acesta Congresul şi-a sărbătorit „majoratul”, ajungând la cea de-a XVIII ediţie. Cu toate frustrările suferite de românii din Diasporă, provocate de modul „deficitar” în care Guvernul României a gestionat ultimul scrutin prezidenţial, totuşi, cei prezenţi la congres au avut puterea şi înţelepciunea să nu confunde ţara cu administrarea ei vremelnică şi să trăiască bucuria revederii cu patria, pe care, sufleteşte, n-au părăsit-o niciodată, chiar dacă împrejurări nefericite îi fac să trăiască departe de ea.

Tuturor contestatarilor, ignoranţi sau de rea credinţă, le spunem că toate aceste întruniri, desfăşurate într-o autentică atmosferă de trăire românească, înlesnesc românilor din întreaga lume să se cunoască, să ştie unii de alţii, să-şi recunoască meritele şi contribuţiile la afirmarea neamului românesc în lume ca un neam cu o istorie de peste două mii de ani şi un aport, demn de toată preţuirea, la tezaurul ştiinţific şi cultural al umanităţii. Ce bine s-ar simţi românii, mai ales cei din Diasporă, dacă ar cunoaşte câte ceva din această contribuţie şi ce scut de nădejde ar deveni ea în calea detractărilor şi umilinţelor la care îi supun „primitivii” zilelor noastre, de acasă sau de aiurea.

Atât preşedintele Congresului, acad. Victor Crăciun, cât şi alţi vorbitori şi-au exprimat nemulţumirea pentru ignoranţa, indiferentismul manifestate de autorităţile centrale ale statului faţă de această importantă Reuniune de cuget şi simţire patriotică a românilor de pretutindeni. Să ai un Departament al Românilor de Pretutindeni, finanţat de la bugetul statului, şi să nu dai nici o atenţie unui asemenea eveniment cred că este un fapt care pune sub semnul întrebării calitatea de român al unora dintre cei care „întâmplător” ajung la putere. Dacă ceea ce face Congresul şi „Liga Culturală” ar conveni celor de la putere, în mod sigur atitudinea lor ar fi alta. Spre cinstea lor, autorităţile locale au preluat sarcina finanţării Congresului, evitându-se riscul întreruperii ciclului, deja tradiţional, al acestei ample manifestări de spirit românesc. Buni gospodari şi buni români, patrioţi, cum am dori să fie toţi cei care diriguiesc treburile ţării, Ion Dumitrel, preşedintele CJ Alba, Gheorghe Feneşer, prefectul judeţului Alba, Mircea Hava, primarul municipiului Alba Iulia, Silviu Ponoran, primarul oraşului Zlatna, trecând peste diferenţele lor politice, normale într-o democraţie, şi-au unit eforturile pentru ca lucrările congresului să se poată desfăşura în condiţii optime.

Din motive subiective, delegaţia de la Iaşi, singurul Departament al „Ligii Culturale”, organic structurat şi funcţional, a avut parte de o reprezentare mai modestă faţă de anii anteriori. M-a însoţit doar cărturarul, scriitorul, autor de romane istorice, Ion Muscalu, binecunoscut, prin opera sa, în lumea culturală a românilor din jurul României. Mulţi români prezenţi la congres au trăit bucuria de a primi direct din mâna autorului preţioasele sale cărţi, atât de necesare pentru a ne cunoaşte faptele de glorie şi sacrificiu ale înaintaşilor.

E greu de făcut o sinteză a problemelor ridicate în cele două zile de dezbateri, în plen şi în cele patru secţiuni. Aproape din toate luările de cuvânt s-a degajat o anumită îngrijorare faţă de pericolul ce-l prezintă pentru poporul român continuarea exportului de forţă de muncă, adică dislocarea sa din vatra strămoşească şi înstrăinarea de valorile identitare. Dificultăţile pe care le întâmpină concetăţenii noştri, stabiliţi în ultimii ani în străinătate, de a se integra în comunităţile tradiţionale de români, îi fac să se îndepărteze de cultura şi spiritualitatea naţională şi, cu timpul, să-şi altereze chiar identitatea. Dirijat sau nu, procesul continuă şi s-a făcut apel la Guvernul României, ca această problemă să ocupe un loc prioritar pe agenda sa de lucru. „România are potenţial economic să dea de lucru şi la alţii, nu să-şi risipească poporul printre străini”, s-a subliniat cu tărie de la tribuna congresului.

În intervenţiile pe care le-am avut, în plen şi în cele două secţiuni, la care m-am înscris cu comunicări, am informat Congresul despre activitatea desfăşurată de Departamentul Moldova al „Ligii Culturale”, sub conducerea d-lui Acad. Constantin Gh. Marinescu, subliniind faptul că evenimentele importante ale acestui an au fost celebrate prin simpozioane, conferinţe, lansare de carte etc. Participanţii au mai luat la cunoştinţă că noi, aici la Iaşi, ne-am făcut datoria de onoare faţă de personalităţi importante din cadrul „Ligii”, sărbătorindu-le, cum se cuvine, evenimentele deosebite din viaţa lor, manifestări fericite pentru înnobilarea spiritului românesc. Este vorba de Acad. Victor Crăciun, preşedintele „Ligii Culturale” şi Acad. Ion Dediu, vicepreşedinte al „Ligii Culturale” din Republica Moldova, ambii ajungând la venerabila vârstă de 80 de ani, cu un palmares cultural şi ştiinţific demn de toată preţuirea. Am ţinut, de asemenea, să subliniez aportul generos la organizarea şi desfăşurarea activităţilor mai sus menţionate, al Universităţii „Apollonia” şi al Preşedintelui său, Dl prof. univ. dr. Vasile Burlui, vicepreşedinte al „Ligii Culturale”, remarcabilă personalitate a vieţii ştiinţifice şi culturale ieşene, naţionale şi europene.

Având în vedere că peste doar patru ani poporul român va avea fericirea să sărbătorească centenarul Marii Uniri, Congresul a luat în discuţie Rezoluţia iniţiată de conducerea „Ligii” pentru pregătirea şi desfăşurarea acestui important eveniment. S-au făcut mai multe propuneri pentru îmbunătăţirea proiectului, fiind luate în considerare şi cele iniţiate de conducerea Departamentului Moldova. Am ţinut să subliniez, în plen,  că este necesar ca, în întâmpinarea acestei mari sărbători a neamului românesc, „Liga Culturală” şi Congresul să facă apel la Guvernul României să întreprindă măsuri pentru refacerea şi îngrijirea monumentelor şi a tuturor simbolurilor care evocă jertfa tuturor generaţiilor de români aflată la temelia măreţului obiectiv „România Mare”, să intervină prompt în rezolvarea problemelor legate de stema ţării. Am dat ca exemplu Mausoleul Eroilor de la Moisei, Judeţul Maramureş, aflat într-o stare avansată de degradare, existând riscul chiar să şi dispară, întrucât el aminteşte de crimele săvârşite de trupele horthiste împotriva unor români nevinovaţi şi au unii interes ca această mărturie să nu mai dăinuie în conştiinţa umanităţii. În acelaşi timp, am propus ca „Liga Culturală” să solicite Guvernului României să pună în aplicare Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002, completată şi modificată prin Legea 278/2006, privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

M-am referit la faptul că pe teritoriul ţării noastre, în mod deosebit în Ardeal, s-au ridicat monumente şi s-au amplasat diferite simboluri cu caracter iredentist şi dedicate unor criminali, de mâna cărora au pierit mulţi români, cum s-a dovedit a fi Albert Vass, a cărui statuie se află în mai multe aşezări transilvănene. Chiar dacă România nu mai este cea înfăptuită de generaţia de la 1918, măcar s-o facem curată pentru întâmpinarea Marii Sărbători din anul 2018. Măcar de acest lucru să ne învrednicim a-l face.

Un alt fapt, ignorat, de asemenea, de autorităţi, constă în intensificarea acţiunilor de defăimare a ţării şi a naţiunii. În spaţiul public, îşi fac simţită prezenţa tot mai mulţi indivizi care, prin aşa zisa lor publicistică, insultă poporul român, îi rescriu istoria, minimalizându-i faptele de glorie sau, şi mai rău, ironizându-le, defăimând personalităţile istorice, artistice şi culturale, nume emblematice pentru spiritualitatea românească. Nimeni din conducerea statului nu cutează să ia vreo măsură împotriva acestor crime de lezare, de jignire a naţiunii române. Având în vedere că potrivit art. 30 alin. (7) din Constituţia României „sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii…” iar o asemenea lege nici până acum nu este adoptată, deşi au trecut 23 de ani de la adoptarea Constituţiei, am mai propus ca „Liga”, care şi-a fixat printre obiectivele ei prioritare şi apărarea prestigiului neamului românesc, să semnalizeze Parlamentului României că se află într-o situaţie de delict constituţional, mai ales după ce, prin Legea 278/2006 a abrogat şi art. 236, care incrimina şi sancţiona faptele de defăimare a ţării şi a naţiunii.  

Ultima parte a lucrărilor în plen s-a desfăşurat la Zlatna, localitate încărcată de istorie, fiind urmată de un program de cântece patriotice şi o masă festivă, de care s-a îngrijit destoinicul primar al acestei aşezări, ing. Silviu Ponoran, devenit un ferment activ al Congresului şi al altor activităţi de esenţă patriotică. Toţi participanţii au fost încântaţi de devotamentul său, precum şi a autorităţilor administrative judeţene, faţă de cauza naţională pe care o slujeşte „Liga Culturală” şi Congresul Spiritualităţii Româneşti.
 
Conf.univ.dr. Alexandru AMITITELOAIE
sursa: revista Dacoromania nr. 72