Majoritatea românilor percep comunismul drept o idee bună

Aproximativ 61% dintre români percep comunismul ca fiind o idee bună, în vreme ce 37% consideră instaurarea regimului comunist în România la sfârşitul celui de-al doilea război mondial drept un lucru pozitiv, indică un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sondare a Opiniei Publice (CSOP) în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

La categoria tinerilor sub 20 ani, dezbaterile despre comunism sunt inexistente în 61% din cazuri, iar 58% dintre respondenţii tineri afirmă că nu discută niciodată la şcoală despre acest subiect.

Rezultatele sondajului au fost date publicităţii, vineri, într-o conferinţă de presă la sediul IICCMER.

În privinţa represiunii comuniste, 15% dintre respondenţi declară că au suferit limitări ale libertăţii de expresie, 15% şi-au simţit îngrădită libertatea de circulaţie şi 17% au suferit în urma îngrădirii accesului la informaţie. De asemenea, doar 8% dintre români afirmă că au suferit privaţiuni de ordin material.

În legătură cu influenţa trecutului comunist asupra prezentului, 21% dintre români o cred pozitivă, iar 29% - negativă, 17% dintre respondenţi apreciază că nu a existat o influenţă, în vreme ce 33% nu ştiu dacă a existat o astfel de influenţă.

Reprezentanţii CSOP susţin că răspunsurile de tip "nu ştiu" sunt foarte frecvente şi indică printre altele şi cunoştinţele limitate ale respondenţilor privind istoria regimului comunist.

Astfel, un sfert din populaţia României nu ştie dacă instaurarea comunismului a fost un lucru bun sau rău, iar 29% dintre cei chestionaţi nu ştiu că în România comunistă a existat represiune.

Cei care cred că influenţa trecutului comunist asupra prezentului este pozitivă percep această influenţă în special în economie (67%), apoi în cultură/educaţie (28%), sănătate (18%), poziţia individului în societate (16%), poziţia internaţională a României (13%) şi politica interna (8%).

Respondenţii care consideră că influenţa trecutului comunist asupra prezentului este negativă cred că această influenţă s-a manifestat în special în economie (40%), apoi în cultură/educaţie (28%), sănătate (25%), poziţia individului în societate (23%), poziţia internaţională a României (21%) şi politica internă (14%).

Un capitol important al sondajului l-au constituit sursele de informare în legătură cu istoria comunismului şi modul în care această istorie este predată în şcoli.

Principala sursă de informare privind istoria comunismului în România este mass-media (44%), urmată de şcoală/universitate şi familie (aproximativ un sfert fiecare) şi apoi de cărţi şi filme artistice/documentare (circa 20%).

Informarea despre comunism prin intermediul internetului reprezintă doar 8%, iar un procentaj semnificativ de aproape o cincime dintre respondenţi (19%) au declarat că nu-i interesează subiectul.

Doar 18% discută des şi foarte des despre comunism în familie, în timp ce 42% discută rar şi foarte rar, iar 39% deloc. Similar, doar 17% discută des şi foarte des despre comunism cu prietenii, în timp ce 39% discută rar şi foarte rar, iar 45% deloc.

Dintre sursele de informare legate de istoria comunismului pe care respondenţii şi le doresc dezvoltate în spaţiul public, emisiunile radio/TV si documentarele ocupă din nou primele locuri (60%, respectiv 56%), urmate de cărţi (48%), filme artistice (28%) şi campaniile de informare din şcoli (20%).

Cursurile speciale legate de istoria comunismului din universităţi reprezintă doar 10% din opţiunile respondenţilor. În acelaşi timp, circa unul din cinci respondenţi consideră că nu ştie sau nu-l interesează sursele de informare legate de istoria comunismului care ar trebui să fie activate în spaţiul public.

În legătură cu gradul de informare cu privire la istoria comunismului, se manifestă şi în acest caz o anumită divizare a opiniilor: 46% se consideră mai curând neinformaţi (puţin informaţi, foarte puţin informaţi şi neinformaţi), în timp ce 41% dintre respondenţi apreciază că sunt mai degrabă informaţi (foarte informaţi şi destul de informaţi), iar 11% afirmă că nu ştiu.

Realizatorii sondajului au vrut să afle şi opinia românilor despre importanţa studierii istoriei comunismului în şcoli.

Aproximativ 42% dintre respondenţi cred că este mai curând important ca istoria comunismului să fie studiată la şcoală, în timp ce 36% consideră contrariul, iar 12% spun că nu ştiu.

Reprezentanţii CSOP susţin că procentajul de 36% dintre respondenţi care răspund negativ la această întrebare îşi găseşte o explicaţie în faptul că 33% dintre români nu ştiu dacă trecutul comunist are vreo influenţă asupra prezentului, iar 13% consideră că nu există o influenţă a trecutului comunist asupra prezentului.

Istoria comunismului ar trebui predată şi la gimnaziu, şi la liceu, apreciază respondenţii în proporţie de 35%, în vreme ce 23% preferă studierea istoriei comunismului doar la liceu, iar 11% - doar la şcoala generală.

Un procentaj de 13% declară tranşant că istoria comunismului nu ar trebui studiată la şcoală, iar circa o cincime spun că nu ştiu.

Dintre cei care consideră că istoria comunismului ar trebui predată la şcoală, mai frecvent aceştia se pronunţă pentru studierea istoriei comunismului în cadrul unui curs general de istorie (45%), în timp ce 17% preferă un curs separat opţional, 8% un curs separat obligatoriu, 8% - atât în cadrul cursului general de istorie, cât şi în cadrul unui curs opţional, iar circa 20% nu ştiu sau nu răspund.

Sondajul a fost realizat în perioada 26 aprilie - 2 mai 2011, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, fiind intervievate la domiciliu 1.125 persoane, cu vârste peste 15 ani şi are o eroare de plus-minus 2,9%.