Caviarul provenit din surse ilegale ameninta supravietuirea ultimilor sturioni din Dunare
De Redactia
Ultimii sturioni salbatici din Europa sunt amenintati de comertul ilegal cu caviar ce continua in Romania si Bulgaria, conform unui raport realizat de WWF si TRAFFIC lansat pe 18 iunioe 2013. In cadrul unei conferinte de presa, in prezenta Luciei Varga, Ministru delegat pentru Paduri, Ape si Piscicultura.
Pentru a contribui la conservarea acestor specii, WWF- România a demarat proiectul Life+ “Actiuni comune pentru cresterea gradului de constientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunare, în România si Bulgaria”.
Raportul „Comertul ilegal cu caviar în Bulgaria si România” a fost realizat în perioada aprilie 2011- februarie 2012, pe baza a 30 de mostre de caviar (14 în Bulgaria, 14 în România si 2 în Austria, cu caviar produs în fermele din Bulgaria) colectate de la magazine, restaurante, din piete, de la vânzatori ambulanti si ferme de sturioni din diferite zone ale celor doua tari.
În urma analizei ADN, 4 din 5 mostre declarate de catre vânzatori ca provenind de la sturioni salbatici (fiind, asadar,ilegale) s-au dovedit a fi de morun (Huso huso), specie de sturion amenintata cu disparitia. Astfel, s-a confirmat ca în Romania si Bulgaria înca se mai practica pescuitul de sturioni, în ciuda interdictiei din 2006 (România), respectiv 2011 (Bulgaria) aflata în vigoare pâna la finalul anului 2015.
Rezultatele raportului mai indica si faptul ca regulile de etichetare impuse de Conventia privind Comertul International cu Specii Salbatice de Fauna si Flora pe cale de disparitie (CITES) nu sunt respectate în totalitate. De cele mai multe ori eticheta corecta lipseste sau indica un alt continut decât cel real. Recipientele contineau un amestec de caviar provenit de la mai multe specii de sturioni (acest lucru fiind legal doar pentru caviarul presat).
„Cercetarile ne demonstreaza ca prohibitia, chiar si sustinuta prin sanctiuni mai aspre, nu este suficienta pentru protejarea acestor specii. Dorim ca prin proiectul Life+ sa cream pâna în 2015 conditii viabile pentru populatiile de sturioni din Dunare si pentru asta este nevoie si de o mai buna cooperare între autoritati si pescari. Multi dintre pescarii care ne-au raspuns la interviurile pe care le-am avut în ultima jumatate de an au recunoscut ca relatia cu autoritatile nu este suficient de transparenta si ca nu au acces la surse alternative de venit”, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.
Pentru a avea imagine de ansamblu asupra nivelului de cunostinte si a atitudinii actorilor implicati în ceea ce priveste necesitatea si eficienta conservarii sturionilor, în prima etapa a proiectului, WWF a realizat o cercetare care a inclus toate partile implicate: pescari din lungul Dunarii si Delta Dunarii, reprezentanti ai factorilor de decizie guvernamentali, ai agentiilor de control si ai companiilor producatoare de caviar, dar si interviuri telefonice cu publicul larg.
Din discutii a rezultat ca prohibitia, ca unica solutie pâna acum, este privita cu reticenta de pescari, desi 90% declara ca o respecta si sunt de acord ca sturionii au nevoie sa fie protejati pentru a supravietui. În plus, 87% dintre pescari au accentuat faptul ca îsi doresc ca prohibitia totala sa înceteze cât mai repede, 96% dorind sa se pastreze traditia de pescuit sturioni.
Pe de alta parte, autoritatile de control si factorii de decizie considera interdictia de pescuit o masura necesara care ar fi mai eficienta, daca ar fi sustinuta prin sanctiuni mai drastice. Totusi, factorii de decizie considera ca sunt necesare mai multe studii, pentru a se prelungi prohibitia din 2016.
83% dintre pescari considera ca pescuitul de sturioni nu este o amenintare, desi 67% cred ca stocurile au o tendinta de scadere. 68% dintre ei nu vad însa nicio alternativa de venit la activitatea de pescuit.
În ceea ce priveste braconajul, 65% sunt de parere ca atât pescarii care prind din greseala sturioni si nu-i elibereaza, cât si braconierii sunt o amenintare la adresa acestor specii. Astfel, 94% dintre pescari ar coopera cu autoritatile cu conditia ca si acestea sa respecte legea, dar numai 45% considera ca denun?area braconierilor în fata autoritatilor e eficienta, în timp ce 39% cred ca aceasta nu are niciun rost.
De asemenea, prima etapa a proiectului a mai inclus si un sondaj telefonic la nivel national care a testat nivelul de cunostinte si perceptia generala a populatiei fata de sturioni si caviar. Astfel, la nivelul perceptiei generale, majoritatea responden?ilor care stiu de existenta speciei stiu si ca sturionii sunt protejati. Tot dintre acestia, 60% nu stiu ca exista o prohibitie la pescuitul de sturioni. 66% dintre respondenti considera comertul cu caviar o amenintare, iar 87% nu stiu sa faca diferenta între caviarul legal si cel ilegal.
Rezultatele interviurilor sugereaza ca reglementarea mai buna a pescuitului si comertului cu caviar, sustinuta prin controale si sanctiuni mai aspre, nu reprezinta o masura care asigura protejarea sturionilor pe termen lung.
Din studiul atitudinal reiese necesitatea mai multor informatii referitoare la sursele alternative de venit, fapt indicat atât de pescarii care vor sa existe niste masuri concrete indiferent daca prohibitia va fi prelungita sau nu, cât si de companiile producatoare de caviar. Acesta ar fi un prim pas pentru stoparea braconajului, alaturi de monitorizarea populatiilor de sturioni. Nu în ultimul rând, rezulta nevoia unei mai bune informari a publicului larg cu privire la sturioni si normele de etichetare CITES.
Raportul “Comertul ilegal cu caviar în Bulgaria si România” a fost finantat de Fondul pentru Conservarea Speciilor Mohamed bin Zayed si WWF.
Pentru a contribui la conservarea acestor specii, WWF- România a demarat proiectul Life+ “Actiuni comune pentru cresterea gradului de constientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunare, în România si Bulgaria”.
Raportul „Comertul ilegal cu caviar în Bulgaria si România” a fost realizat în perioada aprilie 2011- februarie 2012, pe baza a 30 de mostre de caviar (14 în Bulgaria, 14 în România si 2 în Austria, cu caviar produs în fermele din Bulgaria) colectate de la magazine, restaurante, din piete, de la vânzatori ambulanti si ferme de sturioni din diferite zone ale celor doua tari.
În urma analizei ADN, 4 din 5 mostre declarate de catre vânzatori ca provenind de la sturioni salbatici (fiind, asadar,ilegale) s-au dovedit a fi de morun (Huso huso), specie de sturion amenintata cu disparitia. Astfel, s-a confirmat ca în Romania si Bulgaria înca se mai practica pescuitul de sturioni, în ciuda interdictiei din 2006 (România), respectiv 2011 (Bulgaria) aflata în vigoare pâna la finalul anului 2015.
Rezultatele raportului mai indica si faptul ca regulile de etichetare impuse de Conventia privind Comertul International cu Specii Salbatice de Fauna si Flora pe cale de disparitie (CITES) nu sunt respectate în totalitate. De cele mai multe ori eticheta corecta lipseste sau indica un alt continut decât cel real. Recipientele contineau un amestec de caviar provenit de la mai multe specii de sturioni (acest lucru fiind legal doar pentru caviarul presat).
„Cercetarile ne demonstreaza ca prohibitia, chiar si sustinuta prin sanctiuni mai aspre, nu este suficienta pentru protejarea acestor specii. Dorim ca prin proiectul Life+ sa cream pâna în 2015 conditii viabile pentru populatiile de sturioni din Dunare si pentru asta este nevoie si de o mai buna cooperare între autoritati si pescari. Multi dintre pescarii care ne-au raspuns la interviurile pe care le-am avut în ultima jumatate de an au recunoscut ca relatia cu autoritatile nu este suficient de transparenta si ca nu au acces la surse alternative de venit”, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.
Pentru a avea imagine de ansamblu asupra nivelului de cunostinte si a atitudinii actorilor implicati în ceea ce priveste necesitatea si eficienta conservarii sturionilor, în prima etapa a proiectului, WWF a realizat o cercetare care a inclus toate partile implicate: pescari din lungul Dunarii si Delta Dunarii, reprezentanti ai factorilor de decizie guvernamentali, ai agentiilor de control si ai companiilor producatoare de caviar, dar si interviuri telefonice cu publicul larg.
Din discutii a rezultat ca prohibitia, ca unica solutie pâna acum, este privita cu reticenta de pescari, desi 90% declara ca o respecta si sunt de acord ca sturionii au nevoie sa fie protejati pentru a supravietui. În plus, 87% dintre pescari au accentuat faptul ca îsi doresc ca prohibitia totala sa înceteze cât mai repede, 96% dorind sa se pastreze traditia de pescuit sturioni.
Pe de alta parte, autoritatile de control si factorii de decizie considera interdictia de pescuit o masura necesara care ar fi mai eficienta, daca ar fi sustinuta prin sanctiuni mai drastice. Totusi, factorii de decizie considera ca sunt necesare mai multe studii, pentru a se prelungi prohibitia din 2016.
83% dintre pescari considera ca pescuitul de sturioni nu este o amenintare, desi 67% cred ca stocurile au o tendinta de scadere. 68% dintre ei nu vad însa nicio alternativa de venit la activitatea de pescuit.
În ceea ce priveste braconajul, 65% sunt de parere ca atât pescarii care prind din greseala sturioni si nu-i elibereaza, cât si braconierii sunt o amenintare la adresa acestor specii. Astfel, 94% dintre pescari ar coopera cu autoritatile cu conditia ca si acestea sa respecte legea, dar numai 45% considera ca denun?area braconierilor în fata autoritatilor e eficienta, în timp ce 39% cred ca aceasta nu are niciun rost.
De asemenea, prima etapa a proiectului a mai inclus si un sondaj telefonic la nivel national care a testat nivelul de cunostinte si perceptia generala a populatiei fata de sturioni si caviar. Astfel, la nivelul perceptiei generale, majoritatea responden?ilor care stiu de existenta speciei stiu si ca sturionii sunt protejati. Tot dintre acestia, 60% nu stiu ca exista o prohibitie la pescuitul de sturioni. 66% dintre respondenti considera comertul cu caviar o amenintare, iar 87% nu stiu sa faca diferenta între caviarul legal si cel ilegal.
Rezultatele interviurilor sugereaza ca reglementarea mai buna a pescuitului si comertului cu caviar, sustinuta prin controale si sanctiuni mai aspre, nu reprezinta o masura care asigura protejarea sturionilor pe termen lung.
Din studiul atitudinal reiese necesitatea mai multor informatii referitoare la sursele alternative de venit, fapt indicat atât de pescarii care vor sa existe niste masuri concrete indiferent daca prohibitia va fi prelungita sau nu, cât si de companiile producatoare de caviar. Acesta ar fi un prim pas pentru stoparea braconajului, alaturi de monitorizarea populatiilor de sturioni. Nu în ultimul rând, rezulta nevoia unei mai bune informari a publicului larg cu privire la sturioni si normele de etichetare CITES.
Raportul “Comertul ilegal cu caviar în Bulgaria si România” a fost finantat de Fondul pentru Conservarea Speciilor Mohamed bin Zayed si WWF.
Autor Redactia
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu