Caracterizarea personajului Danila Prepeleac
Basmul Danila Prepeleac a aparut la 1 matie 1876 in revista Convorbiri Literare.
Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni “Prepeleac”. Prepeleacul este un par “infipt in pamant cu cracane pe care se pun oalele la uscat “. Porecla sugereazasaracia taranului, nepriceperea si credulitatea sa.
Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic, intr-un vag temporal “odata intr-un sat” ca in basmele populare. Se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat, altul sarac . Amandoi erau insurati, cel bogat avea o nevasta “pestrita la mate si zgarcita” iar cel sarac o femeie “muncitoare si buna la inima”. Conform mentalitatii populare, saraciei ii corespunde omenia dar si nenorocul, pentru ca “de multe ori, fugea el Danila de noroc si norocul de dansul, caci era lenes, necitit, slab la minte si nechibzuit la treburi”. Danila avea insa o pereche de boi frumosi iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-I imprumute mereu carul si pleaca sa-i vandal iar cu banii obt sa-si cumpere un car si 2 boi mai mici.
Danila urmeaza sfatul fara mare convingere si naratiunea se complica in contiunare pe 3 motive: calatoria, care le inglobeaza e celelalte 2, trocul si prostia omeneasca. Eroul schimba boii pe car, carul pe capra, capra pe gasca si aceasta pe o punga goala Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. Indignat acesta il sanctioneaza dar se indupleca sa-I mai dea odata carul Insa Danila distruge carul iar fratele sau ii spune ca “mai bine s-ar fi calugarit” ca sa nu mai fie o povara pentru familie. Aceasta secventa face legatura dintre cele 2 parti ale basmului.
Partea a doua reprezinta planul fabulos in care Danila se transforma din pacalit in pacalitor. Vroind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar, Danila isi atrage impotrivirea dracilor care incearca sa-l faca sa renunte la idee apoi il supun la niste probe in urma carora isi dovedeste istetimea. Danila reuseste sai pacaleasca pe draci castigand banii. In aceasta a doua parte Creanga isi realizeaza eroul, el pare un prost printer oameni dar se dovedeste un istet printer fortele malefice.
Prostia lui e evidentiata de schimburile lui Danila prin care pierdea aproape de tot valoarea obiectului schimbat pentru ceva muult mai putin valoros. Aceasta prostie este ilustrata si prin distrugerea carului si omorarea boilor fratelui si pierderea toporului.
La sf, trocurilor paguboase, Danila exclama :”Dintr-o pereche de boi am ramas cu o punga goala, parca dracul mi-a luat mintile!” iar dup ace povesteste tot fratelui acesta ii spune : “ Cand nu-i minte n-ai ce vinde! “ dojenindu-l pentru faptele savarsite.
Partea a doua a basmului se incadreaza in titlul “omul viteaz “ . in cursul a celor 6 probe, forta fizica e inlocuita cu istetimea . In urma cstigarii ultimei probe, cea a blestemelor parintesti Danila se transforma din pacalit in pacalitor : “Pana acum toti radeau de Prepeleac dar acum a ajuns sa rada si el de Dracul”. Prin castigarea BANILOR, Danila a adus fericirea si bunastarea in familia sa. Iara Danila Prepeleac nemaifiind suparat de nimenea si de saracie “a mancat si s-a desfatat pana la adanci batraneti, vazandu-si pe fii, fiilor sai imprejurul mesei sale.”
Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni “Prepeleac”. Prepeleacul este un par “infipt in pamant cu cracane pe care se pun oalele la uscat “. Porecla sugereazasaracia taranului, nepriceperea si credulitatea sa.
Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic, intr-un vag temporal “odata intr-un sat” ca in basmele populare. Se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat, altul sarac . Amandoi erau insurati, cel bogat avea o nevasta “pestrita la mate si zgarcita” iar cel sarac o femeie “muncitoare si buna la inima”. Conform mentalitatii populare, saraciei ii corespunde omenia dar si nenorocul, pentru ca “de multe ori, fugea el Danila de noroc si norocul de dansul, caci era lenes, necitit, slab la minte si nechibzuit la treburi”. Danila avea insa o pereche de boi frumosi iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-I imprumute mereu carul si pleaca sa-i vandal iar cu banii obt sa-si cumpere un car si 2 boi mai mici.
Danila urmeaza sfatul fara mare convingere si naratiunea se complica in contiunare pe 3 motive: calatoria, care le inglobeaza e celelalte 2, trocul si prostia omeneasca. Eroul schimba boii pe car, carul pe capra, capra pe gasca si aceasta pe o punga goala Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. Indignat acesta il sanctioneaza dar se indupleca sa-I mai dea odata carul Insa Danila distruge carul iar fratele sau ii spune ca “mai bine s-ar fi calugarit” ca sa nu mai fie o povara pentru familie. Aceasta secventa face legatura dintre cele 2 parti ale basmului.
Partea a doua reprezinta planul fabulos in care Danila se transforma din pacalit in pacalitor. Vroind sa construiasca o manastire in care sa ramana calugar, Danila isi atrage impotrivirea dracilor care incearca sa-l faca sa renunte la idee apoi il supun la niste probe in urma carora isi dovedeste istetimea. Danila reuseste sai pacaleasca pe draci castigand banii. In aceasta a doua parte Creanga isi realizeaza eroul, el pare un prost printer oameni dar se dovedeste un istet printer fortele malefice.
Prostia lui e evidentiata de schimburile lui Danila prin care pierdea aproape de tot valoarea obiectului schimbat pentru ceva muult mai putin valoros. Aceasta prostie este ilustrata si prin distrugerea carului si omorarea boilor fratelui si pierderea toporului.
La sf, trocurilor paguboase, Danila exclama :”Dintr-o pereche de boi am ramas cu o punga goala, parca dracul mi-a luat mintile!” iar dup ace povesteste tot fratelui acesta ii spune : “ Cand nu-i minte n-ai ce vinde! “ dojenindu-l pentru faptele savarsite.
Partea a doua a basmului se incadreaza in titlul “omul viteaz “ . in cursul a celor 6 probe, forta fizica e inlocuita cu istetimea . In urma cstigarii ultimei probe, cea a blestemelor parintesti Danila se transforma din pacalit in pacalitor : “Pana acum toti radeau de Prepeleac dar acum a ajuns sa rada si el de Dracul”. Prin castigarea BANILOR, Danila a adus fericirea si bunastarea in familia sa. Iara Danila Prepeleac nemaifiind suparat de nimenea si de saracie “a mancat si s-a desfatat pana la adanci batraneti, vazandu-si pe fii, fiilor sai imprejurul mesei sale.”
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu