Testele de evaluare iniţială – inutile şi împovărătoare
De Redactia
Departamentul de Educaţie Publică, Cercetare şi Sport al Partidului Social Democrat împărtăşeşte nemulţumirea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar privind noua găselniţă „reformatoare” a ministrului Daniel Petru Funeriu: testele de evaluare iniţială. Acestea au fost prezentate opiniei publice ca fiind o iniţiativă originală cu efecte benefice pentru elevi.
În fapt, testele introduse anul acesta de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sunt complet inutile pentru elevi, iar în ceea ce-i priveşte pe profesori, acestora li se încarcă la fel de inutil norma de lucru.
Testele de evaluare iniţială sunt inutile, în primul rând, pentru că elevii evaluaţi sunt în mare parte aceiaşi care au fost deja evaluaţi de către aceiaşi profesori în anul școlar precedent. Unde este noutatea acestui „nou” demers şi în ce constă progresul? Mai mult decât atât, în mod logic, un singur test nu are cum să-i evalueze mai bine pe elevi decât cele 10 teste susţinute în anul școlar anterior. Elevii claselor a IX-a au susținut chiar şi un examen de evaluare națională. Contestă oare domnul ministru obiectivitatea acelui examen?
În al doilea rând, subiectele nu sunt unice la nivel național, prin urmare elevii nu pot fi clasificați, școlile nu pot fi ierarhizate, iar elevii, profesorii și părinții nu pot să realizeze care este nivelul real de pregătire al beneficiarilor educației raportat la competențele evaluate de examenele naționale.
În al treilea rând, modelele de teste ale ministerului nu acoperă întreaga programă școlară (uneori nici măcar nu o respectă). Mai mult decât atât, structura testelor la clasele IX-XII nu are nicio legătură cu structura subiectelor de la examenul de bacalaureat. Trebuie să mai ţinem cont şi de un alt lucru: din momentul în care au aflat că notele obținute la aceste teste nu se trec în catalog, mulți elevi nu au mai fost interesați de recapitulări, astfel că notele obţinute la aceste teste devin irelevante!
Nu în ultimul rând, atâta timp cât predarea la clasă se face după acelaşi curriculum educaţional învechit şi după aceleaşi manuale „obosite”, ne întrebăm cum vor fi utilizate rezultatele acestor teste pentru alcătuirea programelor individualizate de predare?
Modul în care Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a gândit aplicarea testelor de evaluare iniţială reprezintă o imensă corvoadă atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi. Spre exemplu, un profesor care predă la 6 clase are de corectat circa 180 de teste (a câte 3-4 pagini fiecare). Corectarea în mod serios a unui astfel de test durează în jur de 15 minute, prin urmare un profesor ar trebui să aloce 45 de ore doar pentru corectarea testelor și asta într-o singură săptămână! Discutarea fiecărui test în parte cu părinții fiecărui elev necesită cel puțin 5-10 minute, adică alte 15-30 de ore. Când își va pregăti acel profesor lecțiile? Cum va mai putea el să își realizeze lecțiile în clasă? Când va mai participa la cursurile de formare și perfecționare obligatorii? Cum și când va realiza celelalte atribuții pe care le are ca profesor? Sunt întrebări la care specialiştii în educaţie din minister ar trebui să vină cu răspunsuri concrete şi nu doar cu lozinci.
Aceste teste conduc şi la supraîncărcarea şi obosirea inutilă a elevilor, efectele surmenajului fiind deja observabile în rezultatele şi activitatea lor din ce în ce mai slabă de la clasă.
Departamentul de Educaţie Publică, Cercetare şi Sport al Partidului Social Democrat invită specialiștii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să normeze pe baze științifice toate activitățile desfășurate de un cadru didactic și apoi să demonstreze personal, activând la catedră, că ele pot fi realizate în 40 de ore pe săptămână. Ar fi un lucru cât se poate de firesc, iar primul care ar trebui să facă acest lucru este chiar domnul ministru Daniel Petru Funeriu! Cadrele didactice din România vor fi fericite să învățe de la domnia sa și, astfel să se perfecționeze.
Este ușor să faci școală pe hârtie, dar este mult mai greu să o faci în realitate. Este un mesaj cu adresă directă la oficialii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului care din birourile lor ministeriale impun măsuri aşa-zise reformatoare – cum e şi cazul testelor de evaluare iniţială - fără însă a avea nicio evaluare a impactului acestor măsuri asupra elevilor şi dascălilor. Cel puţin din acest motiv, toţi cei care au „contribuit” la această măsură ar trebui să plece imediat din minister, în frunte cu ministrul care a girat o asemenea inepţie!
Senator Ioan Mang
Preşedinte Departamentul de Educaţie Publică,
Cercetare şi Sport al PSD
În fapt, testele introduse anul acesta de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sunt complet inutile pentru elevi, iar în ceea ce-i priveşte pe profesori, acestora li se încarcă la fel de inutil norma de lucru.
Testele de evaluare iniţială sunt inutile, în primul rând, pentru că elevii evaluaţi sunt în mare parte aceiaşi care au fost deja evaluaţi de către aceiaşi profesori în anul școlar precedent. Unde este noutatea acestui „nou” demers şi în ce constă progresul? Mai mult decât atât, în mod logic, un singur test nu are cum să-i evalueze mai bine pe elevi decât cele 10 teste susţinute în anul școlar anterior. Elevii claselor a IX-a au susținut chiar şi un examen de evaluare națională. Contestă oare domnul ministru obiectivitatea acelui examen?
În al doilea rând, subiectele nu sunt unice la nivel național, prin urmare elevii nu pot fi clasificați, școlile nu pot fi ierarhizate, iar elevii, profesorii și părinții nu pot să realizeze care este nivelul real de pregătire al beneficiarilor educației raportat la competențele evaluate de examenele naționale.
În al treilea rând, modelele de teste ale ministerului nu acoperă întreaga programă școlară (uneori nici măcar nu o respectă). Mai mult decât atât, structura testelor la clasele IX-XII nu are nicio legătură cu structura subiectelor de la examenul de bacalaureat. Trebuie să mai ţinem cont şi de un alt lucru: din momentul în care au aflat că notele obținute la aceste teste nu se trec în catalog, mulți elevi nu au mai fost interesați de recapitulări, astfel că notele obţinute la aceste teste devin irelevante!
Nu în ultimul rând, atâta timp cât predarea la clasă se face după acelaşi curriculum educaţional învechit şi după aceleaşi manuale „obosite”, ne întrebăm cum vor fi utilizate rezultatele acestor teste pentru alcătuirea programelor individualizate de predare?
Modul în care Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a gândit aplicarea testelor de evaluare iniţială reprezintă o imensă corvoadă atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi. Spre exemplu, un profesor care predă la 6 clase are de corectat circa 180 de teste (a câte 3-4 pagini fiecare). Corectarea în mod serios a unui astfel de test durează în jur de 15 minute, prin urmare un profesor ar trebui să aloce 45 de ore doar pentru corectarea testelor și asta într-o singură săptămână! Discutarea fiecărui test în parte cu părinții fiecărui elev necesită cel puțin 5-10 minute, adică alte 15-30 de ore. Când își va pregăti acel profesor lecțiile? Cum va mai putea el să își realizeze lecțiile în clasă? Când va mai participa la cursurile de formare și perfecționare obligatorii? Cum și când va realiza celelalte atribuții pe care le are ca profesor? Sunt întrebări la care specialiştii în educaţie din minister ar trebui să vină cu răspunsuri concrete şi nu doar cu lozinci.
Aceste teste conduc şi la supraîncărcarea şi obosirea inutilă a elevilor, efectele surmenajului fiind deja observabile în rezultatele şi activitatea lor din ce în ce mai slabă de la clasă.
Departamentul de Educaţie Publică, Cercetare şi Sport al Partidului Social Democrat invită specialiștii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să normeze pe baze științifice toate activitățile desfășurate de un cadru didactic și apoi să demonstreze personal, activând la catedră, că ele pot fi realizate în 40 de ore pe săptămână. Ar fi un lucru cât se poate de firesc, iar primul care ar trebui să facă acest lucru este chiar domnul ministru Daniel Petru Funeriu! Cadrele didactice din România vor fi fericite să învățe de la domnia sa și, astfel să se perfecționeze.
Este ușor să faci școală pe hârtie, dar este mult mai greu să o faci în realitate. Este un mesaj cu adresă directă la oficialii Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului care din birourile lor ministeriale impun măsuri aşa-zise reformatoare – cum e şi cazul testelor de evaluare iniţială - fără însă a avea nicio evaluare a impactului acestor măsuri asupra elevilor şi dascălilor. Cel puţin din acest motiv, toţi cei care au „contribuit” la această măsură ar trebui să plece imediat din minister, în frunte cu ministrul care a girat o asemenea inepţie!
Senator Ioan Mang
Preşedinte Departamentul de Educaţie Publică,
Cercetare şi Sport al PSD
Autor Redactia
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu