Dumitrel Pandrea: Domnul Simionescu a înţeles ceea ce i-am spus
De Virgil Andronescu
Şi momumentul ,,Traian”, ca orice alt monument aflat în patrimoniul unui propietar, fie el şi autorităte publică locală, acesta fiind de grad B, adică de importanţă locală, trebuie restaurat şi conservat. Această operaţiune necesitând în prealabil întocmirea unui proiect care trebuie avizat de către una dintre Comisiile regionale din localitatea unde se găseşte acest monument.
Ca atare, la monumentul ,,Traian” aflat într-un stadiu de degradare înaintat, prin hotărârea primăriei municipiului Brăila s-au început lucrările de restaurare şi conservare. Am stat de vorbă cu domnul Dumitrel Pandrea, restauratorul care se ocupă de lucrările asupra monumentului, în calitatea sa de persoană fizică autorizată.
Virgil Andronescu, reporter: Vă rog, domnule Pandrea să-mi descrieţi traseul birocratic, obligatoriu şi necesar prin lege, parcurs pentru întocmirea documentaţiei pentru începerea lucrărilor propriu-zise de restaurare.
Dumitrel Pandrea,restaurator: Din nefericire, în Brăila numai avem monument de grad A şi acest monument a ,,mers” la Comisia Muntenia 4. Pentru monumentele de for public şi pentru elementele artistice, portante, purtate, în cazul brăilei teatrul şi clădirile din centrul istoric, stucaturile, acoperişul unde sunt elemente artistice. Conservarea şi restaurarea acestor elemente tebuie să aibă acceptul Comisiei Naţionale a Monumentelor la secţiunea componente artistice. Monumentul nostru, deşi este un monument de grad B şi ar părea că ar fi uşor de avizat într-o mică comisie zonală, nu este aşa. Monumentul a trebuit să fie supus exigenţelor Comisiei Naţionale secţiunea componente artistice pentru care s-a făcut un dosar, s-a realizat expertiza de stare a monumentului şi s-a luat fiecare element în parte şi analizându-se, s-au făcut teste, analize începând de la salinitatea excesivă a monumentului, s-au analizat depunerile de pe bronzuri, s-au analizat materialele litice deoarece în cazul de faţă avem două tipuri de piatră distincte. Partea de soclu, de obelisc, avem un calcar similar Vraţa, iar partea de jos, postamentul a fost executat din blocuri de piatră de talie de Başchioi. Ca şi în imaginile, pe care mi le aţi descris, de la 1906, până la nivelul primei trepte monumentul era înconjurat de un trunchi de piramide de pământ pe a căror patru suprafeţe se aflau aranjamente florale, care prin cromatica florilor scria “Nihil sine Deo”. După ce s-au identificat suferinţele văzute şi nevăzute ale acestui monument pentru fiecare dintre ele s-a venit cu câte o propunere apoi s-au testat toate cele propuse. Din proiect s-a supus şi aprobat de Comisia Naţională ca acest monument să fie restaurat prin tehnica laser. S-a făcut simularea degradărilor, s-a stabilit regimul de lucru al laserului, s-au stabilit absolut toate iar comisia a ştiut până în detaliu absolut toate intervenţiile care se vor face pe suportul litic sau pe suportul metalic de bronz, inclusiv îndepărtarea depunerilor de tot felul, inclusiv partea de omogenizare a patinei şi faza de peliculizare. Prin proiect s-a propus ca peliculizarea să se facă cu ceară microcristalină dar comisia a spus că aceasta se va eroda foart e repede şi atunci comisia a hotărât folosirea intralacului iar noi ne supunem în totalitate rezoluţiei şi avizului comisiei, pentru că avizul e semnat de ministrul culturii, e autorizaţia de intervenţie similară autorizaţiei de construcţie.
Rep.: În ce bază documentară s-au făcut costurile acestei lucrări?
D.Pandrea: În baza documentaţiei avizate, explicate mai devreme, pe antemăsurători, pe fiecare în parte: cât desogen, cât carbonat de amoniu, câte galoane de alcoxilani, etc. Dintr-o dată bronzurile n-au mai devenit simple componente artistice ci a trebuit să estimăm o desfăşurătoare şi au fost estimate în metri pătraţi, monumentul în întregimea lui l-am desfăşurat pentru că finanţarea şi contabilitatea ne cer acest lucru.
Rep.: Cum aţi apreciat preţul, aţi mers pe piaţă să vedeţi preţurile?
D.Pandrea: Partea de costuri este una foarte laborioasă şi costurile sunt pe multe pagini, cu manoperă, cu regie, cu transport, defalcate pe fiecare tip de operaţiune şi suboperaţiune. Da, am mers pe piaţa restaurărilor şi am făcut o cercetare. La dosar au mai trebuit relevee, hărţile degradărilor, fiecare identificate cu lacunele lor. Costul a fost însuşit prin şedinţa Consiliului Local, dânşii vă pot spune mai bine.
Rep.: După întocmirea acestei documentaţii aţi participat la o licitaţie?
D.Pandrea: Da, s-a scos la licitaţie, s-au făcut ofertări şi oferta ce mai bună a câştigat. Eu nu spun că cineva care vine şi face pe doi lei un monument trebuie să şi câştige, pentru că...
Rep.: Pentru că de doi lei îl face!
D.Pandrea: Da, de aceea toate aceste Comisii vor să ştie foarte clar cine îţi finanţează lucrarea, de asta trebuie să îi anunţi de zidiri, de subzidiri, nu mai spun că atunci cănd intri pe componente artistice preţurile încep să sară, trebuie să vii şi să spui foarte clar cine e proprietarul şi dacă are banii să finanţeze aşa ceva, nu te apuci de un monument fără să ai banii necesari. Cel mai mare degrandant al monumentelor, nu sunt muşchii, algele, lichenii, este omul. Aşa se va întâmpla şi cu celelalte monumente, aşa s-a întâmplat şi cu celelalte monumente pe care am avut onoarea să le restaurez, de exemplu la Chiscani. Proiectul e realizat de un proiectant care şi el la rândul său e controlat şi avizat de un expert care îşi asumă responsabilitatea acelui proiect şi răspunde pentru eventualele nereguli şi greşeli.
Rep.: Cu autorităţile cum v-aţi descurcat, cum a mers?
D.Pandrea: Cu autoriţile am colaborat şi colaborez foarte bine, câteodată sunt uimit pentru că toţi au ceva cu fiecare... Lucrez, lucrăm corect, cinstit pe situaţii de plată, diriginte de şantier este domna Grămescu care e profesor universitar, pentru mine este o încântare că domnul Simionescu înţelege ceea ce-i spun, cariera universitară, studiile tehnice, din fericire pentru mine, eu şi domnnul primar vorbim aceeaşi limbă. Nici pretenţii financiare nu am, nu am avut şi nici nu voi avea, decât partea de manoperă şi atât.
Rep.: Vă rog să descrieţi metoda de lucru asupra monumentului “Traian”.
D.Pandrea: Mergem pe metodele tradiţionale pe care le împletim cu noile metode care fac foarte bine monumentului, nu există un panaceu, încă nu s-a inventat robotul care să fie programat şi să facem o conservare curativă. Se începe foarte cu îndepărtarea sărurilor cloritoase, sărurile din materialul litic, din nefericire am avut foarte multe săruri şi pe suprafeţele bronzurirol care au fost puse în evidenţă foarte uşor, prin turnarea unei picături de 3-5 normal de azotat de argint iar prezenţa clorului, asta e clorura de sodiu, poate ajunge prin capilaritate, prin apa meteorică, în oricare dintre monumente. În momentul în care ea devine lăptoasă, albicioasă înseamnă că avem de-a face cu ionul de clor, la fel sunt identificate şi celelalte săruri sau radicali de săruri ca azotaţi,azotiţi, sulfiţi,etc. Sunt nişte norme de manual al conservatorului de monumente, pe www.miconos.ro .
Rep.: Acest monument se mai poate ,,îmbolnăvi” şi, aproximativ, în cât timp?
D.Pandrea: Bineînţeles că se poate! A restaura un monument înseamnă a-i vindeca suferinţa, lăsând urma trecerii timpului peste el, aici este frumuseţea! De ce nu se mai sablează un astfel de monument din piatră şi bronz? Pentru că în acel moment i-am îndepărta stratul care îi asigură maximă protecţie şi atunci viteza de degradare creşte exponenţial faţă de cea pe care o vom avea în mod natural. Există conceptul de asigurare al durabilităţii de restaurare şi aceasta a fost prevăzută în cadrul proiectului. Pietrei îi facem o hidrofobizare pentru a nu mai pătrunde apa în materialul litic şi va exista şi un protectiv şi pentru piatră şi pentru bronz care va asigura şi respiraţie pietrei. Acest monument aşa cum îl vom lăsa noi va rezista mulţi ani de acum încolo dacă nu vor fi cutremure, etc.
Rep.: O garanţie aţi oferit, aşa cum se face la orice lucrare de acest fel şi de o asemenea importanţă?
D.Pandrea: Restauratorii şi conservatorii au oferit şi o mentenanţă gratuită pe timp de doi ani de zile, cu raport de mentenanţă, este lucrul pe care noi îl oferim comunităţii. La fiecare şase luni de zile urmărim evoluţia în timp şi orice degradare din orice cauze vor fi remediate gratuit. După aceea partea de garanţie va fi eliberată pentru că se merge pe o garanţie de 10% şi mi se pare firesc că nu se merge pe o garanţie de câţiva bănuţi. Este o garanţie semnificativă şi este oprită din netul manoperei. Garanţia ajunge undeva la 20.000 lei, cam ăştia sunt banii care sunt aşteptaţi.
Rep.: P.S. În conferinţa de presă primarul Aurel Simionescu a spus că bugetul alocat restaurării monumentului “Traian” , pentru dosarul cu aprobările necesare, analizele şi măsurătorile făcute şi restaurare, este ,,undeva spre 2 miliarde şi jumătate de lei”, numai că după ce s-au furat două plăci de bronz de pe soclul monumentului acestea ar trebui reconstituite şi ,,va mai costa probabil mai mult”.Nu primăria a ales metoda de restaurare cu LASER ci a cerut doar ca acel monument să ajungă la forma iniţială, restauratorul are opţiunea alegerii metodelor de lucru.
Ca atare, la monumentul ,,Traian” aflat într-un stadiu de degradare înaintat, prin hotărârea primăriei municipiului Brăila s-au început lucrările de restaurare şi conservare. Am stat de vorbă cu domnul Dumitrel Pandrea, restauratorul care se ocupă de lucrările asupra monumentului, în calitatea sa de persoană fizică autorizată.
Virgil Andronescu, reporter: Vă rog, domnule Pandrea să-mi descrieţi traseul birocratic, obligatoriu şi necesar prin lege, parcurs pentru întocmirea documentaţiei pentru începerea lucrărilor propriu-zise de restaurare.
Dumitrel Pandrea,restaurator: Din nefericire, în Brăila numai avem monument de grad A şi acest monument a ,,mers” la Comisia Muntenia 4. Pentru monumentele de for public şi pentru elementele artistice, portante, purtate, în cazul brăilei teatrul şi clădirile din centrul istoric, stucaturile, acoperişul unde sunt elemente artistice. Conservarea şi restaurarea acestor elemente tebuie să aibă acceptul Comisiei Naţionale a Monumentelor la secţiunea componente artistice. Monumentul nostru, deşi este un monument de grad B şi ar părea că ar fi uşor de avizat într-o mică comisie zonală, nu este aşa. Monumentul a trebuit să fie supus exigenţelor Comisiei Naţionale secţiunea componente artistice pentru care s-a făcut un dosar, s-a realizat expertiza de stare a monumentului şi s-a luat fiecare element în parte şi analizându-se, s-au făcut teste, analize începând de la salinitatea excesivă a monumentului, s-au analizat depunerile de pe bronzuri, s-au analizat materialele litice deoarece în cazul de faţă avem două tipuri de piatră distincte. Partea de soclu, de obelisc, avem un calcar similar Vraţa, iar partea de jos, postamentul a fost executat din blocuri de piatră de talie de Başchioi. Ca şi în imaginile, pe care mi le aţi descris, de la 1906, până la nivelul primei trepte monumentul era înconjurat de un trunchi de piramide de pământ pe a căror patru suprafeţe se aflau aranjamente florale, care prin cromatica florilor scria “Nihil sine Deo”. După ce s-au identificat suferinţele văzute şi nevăzute ale acestui monument pentru fiecare dintre ele s-a venit cu câte o propunere apoi s-au testat toate cele propuse. Din proiect s-a supus şi aprobat de Comisia Naţională ca acest monument să fie restaurat prin tehnica laser. S-a făcut simularea degradărilor, s-a stabilit regimul de lucru al laserului, s-au stabilit absolut toate iar comisia a ştiut până în detaliu absolut toate intervenţiile care se vor face pe suportul litic sau pe suportul metalic de bronz, inclusiv îndepărtarea depunerilor de tot felul, inclusiv partea de omogenizare a patinei şi faza de peliculizare. Prin proiect s-a propus ca peliculizarea să se facă cu ceară microcristalină dar comisia a spus că aceasta se va eroda foart e repede şi atunci comisia a hotărât folosirea intralacului iar noi ne supunem în totalitate rezoluţiei şi avizului comisiei, pentru că avizul e semnat de ministrul culturii, e autorizaţia de intervenţie similară autorizaţiei de construcţie.
Rep.: În ce bază documentară s-au făcut costurile acestei lucrări?
D.Pandrea: În baza documentaţiei avizate, explicate mai devreme, pe antemăsurători, pe fiecare în parte: cât desogen, cât carbonat de amoniu, câte galoane de alcoxilani, etc. Dintr-o dată bronzurile n-au mai devenit simple componente artistice ci a trebuit să estimăm o desfăşurătoare şi au fost estimate în metri pătraţi, monumentul în întregimea lui l-am desfăşurat pentru că finanţarea şi contabilitatea ne cer acest lucru.
Rep.: Cum aţi apreciat preţul, aţi mers pe piaţă să vedeţi preţurile?
D.Pandrea: Partea de costuri este una foarte laborioasă şi costurile sunt pe multe pagini, cu manoperă, cu regie, cu transport, defalcate pe fiecare tip de operaţiune şi suboperaţiune. Da, am mers pe piaţa restaurărilor şi am făcut o cercetare. La dosar au mai trebuit relevee, hărţile degradărilor, fiecare identificate cu lacunele lor. Costul a fost însuşit prin şedinţa Consiliului Local, dânşii vă pot spune mai bine.
Rep.: După întocmirea acestei documentaţii aţi participat la o licitaţie?
D.Pandrea: Da, s-a scos la licitaţie, s-au făcut ofertări şi oferta ce mai bună a câştigat. Eu nu spun că cineva care vine şi face pe doi lei un monument trebuie să şi câştige, pentru că...
Rep.: Pentru că de doi lei îl face!
D.Pandrea: Da, de aceea toate aceste Comisii vor să ştie foarte clar cine îţi finanţează lucrarea, de asta trebuie să îi anunţi de zidiri, de subzidiri, nu mai spun că atunci cănd intri pe componente artistice preţurile încep să sară, trebuie să vii şi să spui foarte clar cine e proprietarul şi dacă are banii să finanţeze aşa ceva, nu te apuci de un monument fără să ai banii necesari. Cel mai mare degrandant al monumentelor, nu sunt muşchii, algele, lichenii, este omul. Aşa se va întâmpla şi cu celelalte monumente, aşa s-a întâmplat şi cu celelalte monumente pe care am avut onoarea să le restaurez, de exemplu la Chiscani. Proiectul e realizat de un proiectant care şi el la rândul său e controlat şi avizat de un expert care îşi asumă responsabilitatea acelui proiect şi răspunde pentru eventualele nereguli şi greşeli.
Rep.: Cu autorităţile cum v-aţi descurcat, cum a mers?
D.Pandrea: Cu autoriţile am colaborat şi colaborez foarte bine, câteodată sunt uimit pentru că toţi au ceva cu fiecare... Lucrez, lucrăm corect, cinstit pe situaţii de plată, diriginte de şantier este domna Grămescu care e profesor universitar, pentru mine este o încântare că domnul Simionescu înţelege ceea ce-i spun, cariera universitară, studiile tehnice, din fericire pentru mine, eu şi domnnul primar vorbim aceeaşi limbă. Nici pretenţii financiare nu am, nu am avut şi nici nu voi avea, decât partea de manoperă şi atât.
Rep.: Vă rog să descrieţi metoda de lucru asupra monumentului “Traian”.
D.Pandrea: Mergem pe metodele tradiţionale pe care le împletim cu noile metode care fac foarte bine monumentului, nu există un panaceu, încă nu s-a inventat robotul care să fie programat şi să facem o conservare curativă. Se începe foarte cu îndepărtarea sărurilor cloritoase, sărurile din materialul litic, din nefericire am avut foarte multe săruri şi pe suprafeţele bronzurirol care au fost puse în evidenţă foarte uşor, prin turnarea unei picături de 3-5 normal de azotat de argint iar prezenţa clorului, asta e clorura de sodiu, poate ajunge prin capilaritate, prin apa meteorică, în oricare dintre monumente. În momentul în care ea devine lăptoasă, albicioasă înseamnă că avem de-a face cu ionul de clor, la fel sunt identificate şi celelalte săruri sau radicali de săruri ca azotaţi,azotiţi, sulfiţi,etc. Sunt nişte norme de manual al conservatorului de monumente, pe www.miconos.ro .
Rep.: Acest monument se mai poate ,,îmbolnăvi” şi, aproximativ, în cât timp?
D.Pandrea: Bineînţeles că se poate! A restaura un monument înseamnă a-i vindeca suferinţa, lăsând urma trecerii timpului peste el, aici este frumuseţea! De ce nu se mai sablează un astfel de monument din piatră şi bronz? Pentru că în acel moment i-am îndepărta stratul care îi asigură maximă protecţie şi atunci viteza de degradare creşte exponenţial faţă de cea pe care o vom avea în mod natural. Există conceptul de asigurare al durabilităţii de restaurare şi aceasta a fost prevăzută în cadrul proiectului. Pietrei îi facem o hidrofobizare pentru a nu mai pătrunde apa în materialul litic şi va exista şi un protectiv şi pentru piatră şi pentru bronz care va asigura şi respiraţie pietrei. Acest monument aşa cum îl vom lăsa noi va rezista mulţi ani de acum încolo dacă nu vor fi cutremure, etc.
Rep.: O garanţie aţi oferit, aşa cum se face la orice lucrare de acest fel şi de o asemenea importanţă?
D.Pandrea: Restauratorii şi conservatorii au oferit şi o mentenanţă gratuită pe timp de doi ani de zile, cu raport de mentenanţă, este lucrul pe care noi îl oferim comunităţii. La fiecare şase luni de zile urmărim evoluţia în timp şi orice degradare din orice cauze vor fi remediate gratuit. După aceea partea de garanţie va fi eliberată pentru că se merge pe o garanţie de 10% şi mi se pare firesc că nu se merge pe o garanţie de câţiva bănuţi. Este o garanţie semnificativă şi este oprită din netul manoperei. Garanţia ajunge undeva la 20.000 lei, cam ăştia sunt banii care sunt aşteptaţi.
Rep.: P.S. În conferinţa de presă primarul Aurel Simionescu a spus că bugetul alocat restaurării monumentului “Traian” , pentru dosarul cu aprobările necesare, analizele şi măsurătorile făcute şi restaurare, este ,,undeva spre 2 miliarde şi jumătate de lei”, numai că după ce s-au furat două plăci de bronz de pe soclul monumentului acestea ar trebui reconstituite şi ,,va mai costa probabil mai mult”.Nu primăria a ales metoda de restaurare cu LASER ci a cerut doar ca acel monument să ajungă la forma iniţială, restauratorul are opţiunea alegerii metodelor de lucru.
Autor Virgil Andronescu
Scrie un comentariu
Comentarii
Vezi toate comentariile
Nu exista inca comentarii, dar poti fi primul care comenteaza acest articol.
Scrie un comentariu