Realizarea unui spatiu european de justitie pe deplin functional pana in 2020

Comisia Europeană și-a prezentat punctul de vedere referitor la viitorul politicii UE în domeniul justiției. La patru ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, construirea unui spațiu european de justiție a progresat cu pași rapizi.

Comisia a adoptat măsuri în domeniul justiției menite să reducă birocrația și costurile pentru cetățeni și întreprinderi, să impulsioneze redresarea economică și să ușureze viața practică a cetățenilor care își exercită dreptul la liberă circulație.

Obiectivul Comisiei pentru viitor este să realizeze noi progrese în direcția creării, până în 2020, a unui spațiu european comun de justiție pe deplin funcțional, întemeiat pe încredere, mobilitate și creștere.

„În decurs de numai câțiva ani, politica în materie de justiție a ajuns în prim-planul activității Uniunii Europene, un fenomen comparabil cu imboldul dat pieței unice în anii'90. Am parcurs un drum lung, dar mai sunt multe de făcut în vederea dezvoltării unui adevărat spațiu european de justiție,” a declarat doamna vicepreședinte Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție. „A crea punți între diferitele sisteme judiciare înseamnă a instaura un climat de încredere. Un adevărat spațiu european de justiție poate funcționa în mod optim numai dacă există încredere în sistemele judiciare naționale. Trebuie să ne concentrăm, de asemenea, asupra altor două provocări: mobilitatea cetățenilor și a întreprinderilor UE într-un spațiu fără frontiere interne și contribuția politicii UE în domeniul justiției la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Europa”.
    
Sfârșitul anului 2014 va reprezenta un moment de răscruce în evoluția politicii UE în domeniul justiției. La 1 decembrie 2014 se vor încheia atât Programul de la Stockholm al Consiliului European, cu o durată de cinci ani, cât și planul de acțiune al Comisiei aferent acestuia, care stabilește prioritățile pentru crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție.

Tot atunci se va încheia și etapa de tranziție prevăzută în Tratatul de la Lisabona în domeniul justiției. Se va permite astfel eliminarea restricțiilor actuale în ceea ce privește controlul judiciar exercitat de către Curtea Europeană de Justiție și rolul Comisiei în calitate de gardian al tratatelor în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie penală.

 Așadar, Comisia va avea competența de a lansa acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cazul în care legislația UE, aprobată în prealabil în unanimitate de către statele membre, nu a fost pusă în aplicare în mod corect.

Marți, 11 martie, a fost publicată viziunea Comisiei privind viitorul politicii UE în domeniul justiției, împreună cu viitoarea agendă în domeniul afacerilor interne. Ambele viitoare agende sunt elaborate sub formă de comunicări. În domeniul justiției, Comisia a identificat trei provocări esențiale: consolidarea încrederii reciproce, facilitarea mobilității și contribuția la creșterea economică.

Pentru a aborda aceste provocări, Comisia propune ca viitoarea politică UE din domeniul justiției să se bazeze pe o combinație de diferite metode: consolidarea a ceea ce s-a realizat până acum, codificarea legislației și a practicilor UE în vigoare, după caz, și completarea, după caz, a cadrului existent cu noi inițiative. Va fi necesară o analiză de la caz la caz, precum și evaluări ale impactului pentru a decide care este cea mai adecvată abordare în fiecare domeniu.

***
Conform rezultatelor Sondajului Eurobarometru 385 din noiembrie 2013 — Justiția în UE, în Romania, numărul românilor care tind să nu aibă încredere în sistemul de justiție național (54%) este mai mare decât cel al românilor care au încredere (44%), în timp ce in Uniunea Europeană numărul celor ce au încredere (53%) este mai mare decât al cetățenilor ce nu au încredere (43%).